Comisia Europeană aprobă o schemă de ajutor de stat în valoare de 3 miliarde euro notificată de România, menită să sprijine instalaţiile eoliene onshore şi solare fotovoltaice

Comisia Europeană a aprobat acordarea de către România a unei scheme de ajutor în valoare de 3 miliarde euro, echivalentul a 15,22 miliarde lei în sprijinul instalaţiilor care produc energie eoliană onshore şi solară fotovoltaică,în vederea promovării tranziţiei către o economie „zero net”, în conformitate cu Planul industrial al Pactului verde, arată comunicatul de presă al CE.

 

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar de criză şi de tranziţie pentru măsuri de ajutor de stat, adoptat de Comisie la 9 martie 2023 şi modificat la 20 noiembrie 2023, care a fost instituit cu scopul de a încuraja luarea de măsuri de sprijin în sectoarele esenţiale pentru accelerarea tranziţiei verzi şi reducerea dependenţei de combustibili.

 

Măsura notificată de România

 

România a notificat Comisiei, în temeiul Cadrului temporar de criză şi de tranziţie, o schemă de ajutor în valoare de 3 miliarde lei (15,22 miliarde lei) pentru sprijinirea instalaţiilor care produc energie eoliană onshore şi solară fotovoltaică.

 

Vor fi eligibile, în cadrul măsurii, proiectele de construcţie şi exploatare a unor instalaţii noi de producere de energie electrică din (i) surse solare fotovoltaice şi (ii) din surse eoliene onshore.

 

Ajutorul va fi acordat prin proceduri de licitaţie competitivă şi va lua forma unui contract bidirecţional pentru diferenţă. Preţul de exercitare va fi stabilit prin procedurile de ofertare („pay-as-bid”, plată corespunzătoare preţului oferit), iar preţul de referinţă va fi calculat ca medie lunară ponderată în funcţie de producţie a preţului de piaţă al energiei electrice pe pieţele pentru ziua următoare.

 

Atunci când preţul de referinţă este mai mic decât preţul de exercitare, beneficiarul va avea dreptul să primească plăţi egale cu diferenţa dintre cele două preţuri. În schimb, atunci când preţul de referinţă este mai mare decât preţul de exercitare, beneficiarul va trebui să plătească diferenţa autorităţilor române. Prin urmare, schema garantează beneficiarilor un nivel minim de rentabilitate şi asigură în acelaşi timp faptul că beneficiarii nu sunt supracompensaţi pentru perioadele în care preţul de referinţă este mai mare decât preţul de exercitare.

 

Comisia a constatat că schema de ajutoare notificată de România îndeplineşte condiţiile prevăzute în Cadrul temporar de criză şi de tranziţie. Mai precis, ajutorul (i) va fi acordat printr-o procedură de licitaţie competitivă şi (ii) va fi acordat înainte de data de 31 decembrie 2025. În plus, ajutorul trebuie să îndeplinească o serie de condiţii menite să limiteze denaturările nejustificate ale concurenţei şi face, de asemenea, obiectul unor garanţii menite să asigure faptul că există suficienţi participanţi la procedura de licitaţie competitivă.

 

Comisia a concluzionat că schema notificată de România este necesară, adecvată şi proporţională pentru accelerarea tranziţiei verzi şi facilitarea dezvoltării anumitor activităţi economice care sunt importante pentru punerea în aplicare a Planului REPowerEU şi a Planului industrial al Pactului verde, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în Cadrul temporar de criză şi de tranziţie.

 

Având în vedere aceste considerente, Comisia Europeană a aprobat măsura de ajutor în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

 

La 9 martie 2023, Comisia a adoptat un cadru temporar de criză şi de tranziţie cu scopul de a încuraja luarea de măsuri de sprijin în sectoarele esenţiale pentru tranziţia la o economie „zero net”, în concordanţă cu Planul industrial al Pactului verde. Cadrul modifică şi prelungeşte în parte cadrul temporar de criză adoptat la 23 martie 2022, permiţând statelor membre să utilizeze flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, mai arată sursa citată.

 

Cadrul temporar de criză şi de tranziţie a fost modificat la 20 noiembrie 2023 pentru a prelungi cu şase luni un număr limitat de secţiuni ale cadrului, cu scopul de a oferi un răspuns în contextul crizei rezultate ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei şi a creşterii fără precedent a preţurilor la energie. 

 

Cadrul temporar de criză şi de tranziţie, astfel cum a fost modificat, prevede următoarele tipuri de ajutoare care pot fi acordate de statele membre:

 

- cuantumuri limitate ale ajutoarelor (secţiunea 2.1), acordate sub orice formă, până la 30 iunie 2024, pentru întreprinderile afectate de criza actuală sau de sancţiunile şi contrasancţiunile ulterioare, cu o valoare de până la 280 000 EUR în sectorul agriculturii, de până la 335 000 euro în sectorul pescuitului şi acvaculturii şi de până la 2,25 milioane euro în toate celelalte sectoare;

 

- sprijin de lichiditate sub formă de garanţii de stat şi de împrumuturi subvenţionate (secţiunile 2.2 şi 2.3): în cazuri excepţionale şi sub rezerva unor garanţii stricte, statele membre le pot oferi furnizorilor de energie, pentru activităţile lor de tranzacţionare, garanţii publice cu o acoperire de peste 90 %, în cazul în care acestea sunt furnizate drept garanţie financiară nefinanţată contrapărţilor centrale sau membrilor compensatori. Aceste secţiuni se aplică numai până la 31 decembrie 2023 şi nu au fost modificate;

 

- ajutoare prin care sunt oferite compensaţii întreprinderilor pentru preţurile ridicate la energie (secţiunea 2.4): ajutoarele, care pot fi acordate sub orice formă, în principiu până în iunie 2024, le vor oferi compensaţii parţiale întreprinderilor, în special întreprinderilor mari consumatoare de energie, pentru costurile suplimentare generate de creşterea excepţională a preţurilor la gaze şi energie electrică. Cuantumul ajutoarelor individuale poate fi calculat pe baza consumului anterior sau actual, ţinând seama de necesitatea de a menţine stimulentele de piaţă în vederea reducerii consumului de energie şi a asigurării continuităţii activităţilor economice. În plus, statele membre pot oferi sprijin în mod flexibil, inclusiv sectoarelor mari consumatoare de energie afectate în mod deosebit de această situaţie, sub rezerva unor garanţii menite să evite supracompensarea şi să stimuleze reducerea amprentei de carbon în cazul ajutoarelor al căror cuantum depăşeşte 50 de milioane euro. De asemenea, statele membre sunt invitate să aibă în vedere, în mod nediscriminatoriu, introducerea unor cerinţe legate de protecţia mediului sau de securitatea aprovizionării. Informaţii suplimentare privind posibilităţile de sprijin în cazul unor preţuri ridicate la energie, inclusiv privind metodologia de calculare a cuantumurilor ajutoarelor individuale, sunt disponibile aici;

 

- măsuri de accelerare a utilizării energiei din surse regenerabile (secţiunea 2.5): statele membre pot institui scheme de investiţii în toate sursele regenerabile de energie, inclusiv hidrogenul din surse regenerabile, biogazul şi biometanul, stocarea şi căldura din surse regenerabile, inclusiv prin pompe de căldură, cu proceduri de ofertare simplificate care pot fi organizate rapid şi care să prevadă, totodată, garanţii suficiente pentru protejarea unor condiţii de concurenţă echitabile. În special, statele membre pot prevedea scheme de ajutor pentru o anumită tehnologie care necesită sprijin având în vedere mixul energetic naţional specific. Condiţiile de acordare a ajutoarelor pentru proiectele mici şi tehnologiile mai puţin mature, cum ar fi hidrogenul din surse regenerabile, au fost simplificate prin renunţarea la condiţia organizării unei proceduri de licitaţie competitivă, sub rezerva prevederii anumitor garanţii. Ajutorul poate fi acordat în cadrul acestor scheme până la 31 decembrie 2025; după această dată, se vor aplica în continuare normele obişnuite privind ajutoarele de stat, în special dispoziţiile relevante din Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, energie şi mediu;

 

- măsuri de facilitare a decarbonizării proceselor industriale (secţiunea 2.6): pentru a accelera şi mai mult diversificarea aprovizionării cu energie, statele membre pot sprijini investiţiile care vizează eliminarea treptată a combustibililor fosili, în special prin electrificare, eficienţă energetică şi trecerea la utilizarea hidrogenului electrolitic şi produs din surse regenerabile cu respectarea anumitor condiţii, existând posibilităţi sporite de sprijinire a decarbonizării proceselor industriale prin trecerea la combustibili pe bază de hidrogen. Statele membre au posibilitatea fie (i) să instituie noi scheme de ajutor bazate pe proceduri de ofertare, fie (ii) să sprijine direct proiectele, fără organizarea de proceduri de ofertare, cu prevederea anumitor limite în ceea ce priveşte ponderea sprijinului public în cadrul fiecărei investiţii. Sunt prevăzute prime complementare specifice pentru întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi pentru soluţiile deosebit de eficiente din punct de vedere energetic. În absenţa organizării de proceduri de ofertare, a fost prevăzută o nouă metodă mai simplă pentru a se stabili nivelul maxim al sprijinului. Ajutorul poate fi acordat în cadrul acestor scheme până la 31 decembrie 2025; după această dată, se vor aplica în continuare normele obişnuite privind ajutoarele de stat, în special dispoziţiile relevante din Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, energie şi mediu (OACME);

 

- măsuri menite să sprijine reducerea cererii de energie electrică (secţiunea 2.7), în conformitate cu Regulamentul privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie, până la 31 decembrie 2023;

 

- măsuri menite să accelereze şi mai mult investiţiile în sectoare-cheie pentru tranziţia către o economie „zero net” (secţiunea 2.8), favorizând sprijinirea prin investiţii a fabricării unor echipamente strategice, cum ar fi bateriile, panourile solare, turbinele eoliene, pompele de căldură, electrolizorii şi echipamentele pentru captarea, utilizarea şi stocarea dioxidului de carbon, precum şi a producţiei de componente-cheie şi a producţiei şi reciclării materiilor prime critice aferente. Mai precis, statele membre pot, până la 31 decembrie 2025, să instituie scheme de ajutor simple şi eficace, prin care să ofere sprijin plafonat la un anumit procent din costurile de investiţii până la o valoare nominală specifică, în funcţie de localizarea investiţiei şi de dimensiunea beneficiarului, cu posibilitatea acordării unui sprijin mai mare pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri), precum şi pentru întreprinderile situate în regiuni defavorizate, astfel încât să se ţină seama în mod corespunzător de obiectivele de coeziune. În plus, în cazuri excepţionale, statele membre pot oferi un sprijin mai consistent întreprinderilor individuale, în cazul în care există un risc real ca investiţiile să fie deturnate în afara Europei, sub rezerva anumitor garanţii. Mai multe informaţii cu privire la posibilităţile prin care pot fi sprijinite măsurile de accelerare a tranziţiei către o economie „zero net” sunt disponibile aici.

 

Entităţile din Rusia, Belarus şi Iran sancţionate pentru acţiuni care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei sunt excluse din domeniul de aplicare al acestor măsuri.

 

Cadrul temporar de criză şi de tranziţie completează numeroasele posibilităţi oferite statelor membre de a lua măsuri care să fie conforme cu normele UE existente privind ajutoarele de stat. De exemplu, normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să ofere ajutor întreprinderilor care se confruntă cu deficite de lichidităţi şi care au nevoie de ajutoare pentru salvare urgente. Mai mult, în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, statele membre pot acorda compensaţii întreprinderilor pentru daunele cauzate în mod direct de evenimente excepţionale, cum sunt cele provocate de criza actuală.

Urmărește-ne și pe Google News