Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) a anunţat miercuri că apreciază eforturile depuse de Guvern de a găsi soluţii cu care să vină în ajutorul angajaţilor şi companiilor afectate de pandemia Covid-19, însă subliniază că aceste măsuri sunt încă insuficiente şi parţial neclare şi trebuie să fie clare, simple şi aplicate în mod echilibrat şi să vizeze toate persoanele şi companiile afectate de pandemie.
”Încă de la începutul declarării pandemiei, CDR (mediul de afaceri) a formulat o serie de propuneri pentru măsuri concrete care sa vină în sprijinul companiilor aflate în dificultate, pentru a fi aplicate doar pe durata situaţiei de urgenţă, precum: soluţii de flexibilizare a muncii, suport pentru şomaj tehnic pentru toţi angajaţii şi companiile impactate, simplificare, digitalizare şi eliminarea birocratizării. Toate aceste propuneri sunt menite să asigure atât protecţia salariaţilor şi a clienţilor noştri, dar şi perenitatea locurilor de muncă, asigurarea continuităţii unor activităţi economice şi limitarea impactului negativ al acestei situaţii asupra competitivităţii economice a României pe termen lung. Analizând măsurile adoptate prin OUG nr. 30 din 2020, considerăm încă insuficiente şi parţial neclare anumite aspecte privind implementarea acestora, în special cele care vizează şomajul tehnic”, arată CDR într-un comunicat.
Coaliţia menţionează că, pentru asigurarea unui echilibru economic, este extrem de important ca măsuri precum suportul în caz de şomaj tehnic să fie aplicate în mod unitar, nediscriminatoriu şi să vizeze toate categoriile de angajaţi şi companii impactate, nu doar o parte dintre acestea, mai ales că situaţia economică se deteriorează de la o zi la alta.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
”Măsura nu reuşeşte să adreseze nici problemele companiilor mici, care sunt pe punctul de a fi închise. Considerăm ca fiind vitală sprijinirea tuturor activităţilor afectate, nu doar a celor care sunt închise prin deciziile autorităţilor sau unde angajatorii se află în prezent în incapacitate de a plăti salariile. Măsurile trebuie să aibă şi un caracter preventiv pentru a evita efecte negative şi în viitor, nu doar în prezent. Trebuie să existe un sprijin acordat în mod nediscriminatoriu şi balansat, pentru a evita efectele negative asupra economiei pe termen scurt, mediu şi lung”, adaugă reprezentanţii CDR.
Ei consideră necesar să se elimine limita maximă de 75% pentru numărul persoanelor ce pot fi trimise în şomaj tehnic, lăsând la decizia fiecărui agent economic să-şi dimensioneze personalul activ faţă de cel în şomaj tehnic în funcţie de nevoile rezultate din activitatea economică efectivă.
”Sunt necesare măsuri de sprijin pentru orice companie românească mică, medie sau mare şi pentru orice industrie care sunt în situaţia de a-şi suspenda sau închide parţial sau în totalitate activitatea. Fără a fi acordate aleatoriu, aceste măsuri trebuie să fie cât mai puţin birocratice. Considerăm că este necesară evitarea pericolului ca prin actele legislative subsecvente să se aducă elemente suplimentare care să facă diferenţiere între tipuri de companii şi care să limiteze nejustificat accesul la instrumentele puse la dispoziţie prin OUG 29 şi OUG 30”, mai spun ei.
De asemenea, aceştia consideră că în forma actuală a OUG este foarte important să fie clarificate de urgenţă anumite aspecte.
”Nu este clar mecanismul prin care indemnizaţia de şomaj tehnic ajunge la salariat: este nevoie de soluţii urgente pentru plata indemnizaţiilor, astfel încât angajaţii să primească aceste sume într-un orizont de timp rezonabil. Modalitatea de plată trebuie să fie simplă, să asigure rapiditate şi continuitate. Aşa cum este în acest moment stipulat în OUG există riscul ca plata pentru munca prestată în luna martie să poată fi făcută către angajat cel mai devreme în luna mai.
Ei se întreabă totodată cum se aplică plafonarea indemnizaţiei de şomaj tehnic. ”OUG prevede reducerea cuantumului indemnizaţiei de şomaj de 75% din salariul de bază, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu. Trebuie clarificat expres dacă această plafonare se referă doar la cuantumul indemnizaţiei care este suportat din bugetul asigurărilor pentru şomaj, angajatorul putând plăti din fonduri proprii diferenţa de indemnizaţie până la valoarea maximă prevăzută de Codul muncii sau negociată cu partenerii sociali, după caz.
O altă neclaritate este condiţia de a fi în incapacitate de plată a salariilor tuturor salariaţilor. ”Nu este clar cum va fi evaluată aceasta în funcţie de specificul fiecărui sector: de ex. dacă aceasta se raportează doar la salariaţii afectaţi de măsura şomajului sau la toţi salariaţii societăţii. Nu este justificat să nu beneficieze de suport şi acei angajatori care pot plăti o parte dintre salariaţi, a căror activitate nu a fost încă afectată”, precizează aceştia.
Ei afirmă că nu este clar ce încasări sunt vizate şi dacă sunt vizate doar încasările din activitatea redusă (ex. situaţia angajatorilor cu mai multe puncte de lucru sau mai multe activităţi).
”Ipoteza referitoare la incapacitatea de a plăti salariile se referă la reducerea activităţii: este necesar să se clarifice dacă rambursarea indemnizaţiei se aplică şi în ipoteza întreruperii temporare a activităţii (reducerea nu este întotdeauna o opţiune). Menţionăm că toate aceste nelămuriri legate de eligibilitatea companiilor trebuie clarificate urgent, existând riscul, chiar şi pentru companiile de bună credinţă, să fie în situaţia de a nu completa corect declaraţiile pe proprie răspundere din cauza lipsei de claritate a reglementărilor”, informează CDR.
CDR semnalează nevoia adoptării în continuare şi a altor măsuri suplimentare faţă de cele anunţate până în prezent. Astfel de măsuri au fost propuse şi comunicate deja prin organizaţiile membre în dialogul direct cu Guvernul. CDR îşi reafirmă disponibilitatea de a continua dialogul cu autorităţile, esenţială în această perioadă dificilă fiind şi viteza de reacţie la fenomenele economice cu care se confruntă companiile.
Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) este o iniţiativă privată, construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi şi reuneşte organizaţii cum sunt Camera Americană de Comerţ în România (AmCham), Camera Franceză de Comerţ în România (CCIFER), Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerţ şi Industrie Română-Germană (AHK), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Confederaţia Patronală Concordia şi Consiliul Naţional al Ȋntreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Companiile reprezentate de cele 25 de organizaţii de afaceri membre CDR angajează peste un milion de oameni şi generează aproximativ 50% din PIB.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
