Cel puţin patru supertancuri petroliere chineze transportă ţiţei rusesc Ural în China, conform surselor comerciale şi a datelor de urmărire, deoarece Moscova caută nave pentru export după ce plafonul adoptat de G7 pentru preţul petrolului a restricţionat utilizarea serviciilor occidentale de transport şi de asigurări, transmite Reuters.
China, cel mai mare importator de petrol din lume, a continuat să cumpere petrol rusesc, în ciuda sancţiunilor occidentale, după ce preşedintele rus Vladimir Putin şi liderul chinez Xi Jinping au lansat ceea ce ei au numit un parteneriat fără limită, înainte de războiul din Ucraina.
Sursele au spus că un al cincilea supertanc petrolier transportă ţiţei în India, care, la fel ca China, a continuat să cumpere petrol rusesc vândut cu reducere, în timp ce mulţi cumpărători occidentali apelează la alţi furnizori.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Toate cele cinci transporturi au fost programate între 22 decembrie şi 23 ianuarie, potrivit surselor şi datelor Eikon de urmărire a navelor.
Plafonul de preţ al G7 introdus în decembrie permite ţărilor din afara Uniunii Europene să importe petrol rusesc pe mare, dar interzice companiilor de transport maritim, de asigurare şi de reasigurare să manipuleze mărfurile de ţiţei ruseşti, cu excepţia cazului în care sunt vândute la un preţ sub plafonul de 60 de dolari.
”Cu preţurile petrolului Ural cu mult sub limita de preţ, afacerea de cumpărare şi comercializare a petrolului Ural este în esenţă legitimă”, a spus un director al unei firme chineze implicată în transporturi.
În timp ce Statele Unite şi aliaţii săi încercau să sufoce veniturile din energie ale Moscovei pentru a-şi limita capacitatea de a finanţa războiul din Ucraina, Rusia a reorientat rapid exporturile de petrol din Europa anul trecut, în principal către Asia.
Călătoriile mai lungi, reducerile mari şi tarifele record de transport de marfă au adus profituri, dar utilizarea super-tancurilor petroliere pe rutele asiatice poate reduce acum costurile de transport.
Ministerele ruse ale Energiei şi Transporturilor au refuzat să comenteze. Ministerul de Externe al Chinei nu a răspuns unei solicitări de comentarii, deşi Beijingul a calificat anterior sancţiunile occidentale împotriva Rusiei drept ilegale.
Ministrul indian al petrolului, Hardeep Singh Puri, a declarat, joi, la o conferinţă de presă, că India va cumpăra petrol de oriunde ar putea obţine cel mai ieftin preţ.
Surse din industrie spun că rafinăriile indiene beneficiază de o reducere de 15-20 de dolari pe baril la petrolul rusesc pe bază de livrare, în comparaţie cu petrolul Brent.
Rusia trimite petrol Ural din porturile sale occidentale pentru transbordare către supertancurile Lauren II, Monica S, Catalina 7 şi Natalina 7, toate nave sub pavilion Panama cu destinaţie China, în timp ce Sao Paulo se apropie deja de India, potrivit unor trei surse comerciale şi datelor Eikon.
Pe baza datelor Eikon şi a bazelor de date maritime publice, Lauren II este administrată de Greetee din China şi deţinută de Maisie din China, Catalina 7 este deţinută de Canes Venatici din Hong Kong şi Natalina 7 de Astrid Menks din Hong Kong, ambele fiind administrate de Runne din China, în timp ce Monica S este deţinută de Gabrielle din China şi administrată de Derector. Sao Paulo este deţinută şi administrată de Rotimo Holdings, cu sediul în Cipru.
îReuters nu a putut contacta imediat proprietarii şi managerii din cauza lipsei de informaţii publice despre aceştia.
Directorul companiei chineze implicată în transporturi a estimat că un total de 18 supertancuri chineze şi alte 16 nave de dimensiunea Aframax ar putea fi folosite pentru transportul de ţiţei rusesc în 2023, suficient pentru a transporta 15 milioane de tone pe an sau aproximativ 10% din totalul exporturilor de petrol Ural.
Un VLCC poate transporta până la 2 milioane de barili, un vas Suezmax până la 1 milion de barili şi Aframax până la 0,6 milioane de barili.
În timp ce cea mai mare parte a ţiţeiului rusesc se îndreaptă acum către China, India şi Turcia cu nave ruseşti sau non-occidentale, sancţiunile G7 au dus la o penurie de tancuri mai mici, multe aparţinând companiilor greceşti şi norvegiene, necesare Rusiei pentru a-şi transporta ţiţeiul din porturile Mării Baltice iarna.
Rusia şi China nu au o flotă mare de nave din clasa gheţii, iar utilizarea VLCC-urilor chinezeşti le eliberează să călătorească din porturile baltice pentru a efectua transferuri de la navă la navă, către tancuri mai mari ,în apele internaţionale, potrivit comercianţilor.
Această practică a apărut în datele de urmărire Eikon, inclusiv în apele internaţionale mediteraneene, executivul evidenţiind operaţiunile de lângă Ceuta, un oraş autonom spaniol de pe coasta de nord a Africii, şi Kalamata din Grecia, un oraş din peninsula Peloponez din sudul Greciei.
”Este extrem de costisitor şi nu are sens să foloseşti tancuri petroliere pentru gheaţă pe distanţe lungi”, a spus un trader de pe piaţa europeană, explicând de ce au fost folosite nave VLCC.
Un alt trader a spus că războiul şi sancţiunile din Ucraina au mărit cererea pentru tancuri petroliere mai mici şi au redus tarifele pentru navele mari, contribuind la reducerea unor costuri suplimentare cu care se confruntă Rusia.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
