Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, afirmă că actualul cadru de guvernanţă economică nu se mai potriveşte noii realităţi economice şi politice. ”Trebuie să punem în centrul reformării cadrului de guvernanţă economică necesitatea continuării reformelor şi a investiţiilor, inclusiv cele din domeniul apărării şi securităţii”, subliniază el.
Potrivit unui comunicat de presă transmis de Ministerul Finanţelor, reforma guvernanţei economice europene este o temă care a suscitat discuţii intense la reuniunea Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), desfăşurată marţi, la Bruxelles. Miniştrii de finanţe au reuşit să ajungă la un consens referitor la necesitatea reformării cadrului de guvernanţă, nevoia abordării diferenţiate a statelor membre, o mai mare orientare către termenul mediu.
”Menţinerea unor abordări constructive şi pragmatice în perioada următoare este crucială. În acest sens, trebuie să punem în centrul reformării cadrului de guvernanţă economică necesitatea continuării reformelor şi a investiţiilor, inclusiv cele din domeniul apărării şi securităţii. Acest punct ar trebui să ocupe un loc central în timpul negocierilor”, a arătat Adrian Câciu, ministrul Finanţelor.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
În privinţa punctelor asupra cărora statele membre au ajuns la un acord, Comisia Europeană va lansa un set de propuneri legislative, cel mai devreme la începutul lunii viitoare.
Conduita bugetară pe care ar trebui să o adopte statele membre în 2023 şi orientările pentru 2024 s-au aflat pe agenda ECOFIN.
”În actualul context internaţional avem nevoie de predictibilitate, dar şi de adaptabilitate atunci când stabilim regulile bugetare pentru perioada imediat următoare. Actualul cadru de guvernanţă economică nu se mai potriveşte noii realităţi economice şi politice. Din acest motiv este necesar să discutăm despre modul în care trebuie schimbat”, a spus Adrian Câciu.
Conform Ministerului Finanţelor, o provocare pentru toate statele membre este răspunsul bugetar la criza energetică, în contextul în care măsurile de sprijin au reprezentat 1,2% din PIB în anul 2022 şi, potrivit estimărilor, anul acesta vor scădea la 0,9% din PIB. Cum o eventuală extindere a acestora ar fi extrem de costisitoare, Comisia Europeană recomandă eliminarea treptată sau adoptarea unor măsuri ţintite pentru sprijinirea populaţiei vulnerabile sau a companiilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
