Lumea se confruntă cu o criză invizibilă a calităţii apei care diminuează cu o treime posibila creştere economică în zonele puternic poluate şi ameninţă bunăstarea oamenilor şi a mediului, se afirmă într-un raport al Băncii Mondiale.
Raportul „Calitate necunoscută: Criza invizibilă a apei” arată, cu date şi metode noi, modul în care o combinaţie de bacterii, ape uzate, substanţe chimice şi materiale plastice absoarbe oxigenul din sursele de apă şi transformă apa în otravă pentru oameni şi ecosisteme. Pentru a face lumină în acest caz, Banca Mondială a compilat cea mai mare bază de date din lume despre calitatea apei culese de la staţiile de monitorizare, prin tehnologia de teledetecţie şi învăţare automată (machine learning).
Raportul constată că, în absenţa unor măsuri urgente, deteriorarea calităţii apei va continua să blocheze progresul economic, să împiedice potenţialul uman ca urmare a unor efecte grave asupra sănătăţii şi să reducă masiv producţia de alimente. Acest lucru necesită luarea unor măsuri imediate la nivel mondial, naţional şi local împotriva acestor pericole cu care se confruntă atât ţările dezvoltate, cât şi ţările în curs de dezvoltare.
"Absenţa apei curate limitează creşterea economică cu o treime şi exacerbează sărăcia. Lucrăm împreună cu guvernele şi alţi parteneri la dezvoltarea unor politici şi a unor practici care pot contribui la combaterea poluării apei, astfel încât ţările să se poată dezvolta în moduri echitabile şi sustenabile din punct de vedere al protecţiei mediului”, a precizat preşedintele Grupului Băncii Mondiale, David Malpass.
Atunci când Cererea de Oxigen Biologic – o măsură a gradului de poluare organică a apei şi o măsură alternativă a calităţii globale a apei – depăşeşte un anumit prag, creşterea PIB-ului în regiunile din aval scade cu până la o treime din cauza impacturilor asupra sănătăţii, agriculturii şi ecosistemelor.
Un factor care contribuie semnificativ la calitatea slabă a apei este azotul, care, utilizat ca îngrăşământ, ajunge în cele din urmă în cursul apelor, lacuri şi oceane unde se transformă în nitraţi. Expunerea timpurie a copiilor la nitraţi afectează creşterea acestora şi dezvoltarea creierului lor, afectând sănătatea acestora şi potenţialul de dezvoltare al acestora la vârsta adultă. Scurgerea şi deversarea în apă a fiecărui kilogram suplimentar de îngrăşământ pe bază de azot pe hectar poate mări nivelul de oprire a creşterii în copilărie cu până la 19% şi poate reduce dezvoltarea viitorului adult cu până la 2%, în comparaţie cu cei care nu sunt expuşi.
Raportul constată, de asemenea, că pe măsură ce salinitatea apei şi a solului creşte din cauza secetelor intense, a furtunilor şi exploatării intensive a rezervelor de apă, producţia agricolă scade. Lumea pierde, din cauza apei saline, în fiecare an alimente suficiente pentru a hrăni 170 de milioane de oameni – echivalentul populaţiei Bangladeshului.
Raportul recomandă o serie de măsuri pe care le pot lua statele pentru îmbunătăţirea calităţii apei. Acestea includ: politicile şi standardele de protecţie a mediului; monitorizarea precisă a factorilor poluatori; sisteme eficiente de aplicare a legilor şi reglementărilor în domeniu; o infrastructură de epurare a apelor sprijinită de stimulente pentru investiţiile private, şi comunicarea unor informaţii corecte şi precise către gospodării pentru a atrage implicarea cetăţenilor.
Raportul a fost parţial finanţat de Global Water Security & Sanitation Partnership, un Fond Fiduciar cu mai mulţi donatori din cadrul Water Global Practice a Băncii Mondiale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
