Aviaţia globală se confruntă cu cea mai mare criză politică din ultimii ani, după deturnarea unui avion Ryanair de către Belarus, sub pretextul unei alarme cu bombă, pentru a reţine un jurnalist dizident, eveniment care a provocat indignare în Statele Unite şi Europa, transmite Reuters.
Roman Protasevici, în vârstă de 26 de ani, un fost redactor-şef al influentei publicaţii a opoziţiei Nexta, a fost arestat duminică după-amiaza, în urma unei aterizări de urgenţă pe aeroportuldin Minsk a avionului Ryanair, în urma unei false alerte cu bombă. Partenera acestuia, rusoaica Sofia Sapega, a fost arestată la rândul ei.
Aeronava, care asigura o legătură din Grecia şi Lituania - două state membre ale Uniunii Europene (UE) - şi-a continuat zborul duminică seara, fără Protasevici.
Unele companii aeriene europene au început imediat să evite spaţiul aerian din Belarus, un coridor cheie între vestul Europei şi Moscova şi rută folosită pentru zborurile pe distanţe lungi între vestul Europei şi Asia.
Datele de urmărire ale Flightradar24 au arătat cel puţin un zbor Ryanair care a evitat Belarusul, adăugând sute de mile călătoriei sale, în timp ce operatorul leton airBaltic a anunţat că a decis să nu folosească spaţiul aerian al ţării ”până când situaţia nu va deveni mai clară”.
"Noi, la fel ca toate companiile aeriene europene, aşteptăm astăzi îndrumări de la autorităţile europene şi de la NATO", a declarat directorul general al Ryanair, Michael O'Leary, pentru postul irlandez de radio Newstalk.
Alţii/ operatori, inclusiv transportatori chinezi şi turci, au continuat să zboare peste Belarus, care percepe taxe în euro pentru a-şi folosi spaţiul aerian. Fiecare zbor aduce venituri Minskului echivalente cu aproximativ 500 de dolari, respectiv milioane de dolari în fiecare an, a declarat un oficial din Belarus.
Agenţia Uniunii Europene pentru Siguranţa Aviaţiei (EASA) a anunţat că a notificat cele 31 de state membre ale sale cu privire la incident, iar o sursă aeriană a declarat că agenţia a recomandat ”prudenţă” în privinţa Belarusului.
Experţii în aviaţie au declarat că un sistem de cooperare vechi de zeci de ani se confruntă acum cu un test crucial, din cauza tensiunilor dintre est şi vest.
Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile (OACI) a ONU a declarat că incidentul ar fi putut încălca un tratat de aviaţie de bază: o parte a ordinii internaţionale create după cel de-al Doilea Război Mondial.
"OACI este puternic îngrijorată de aterizarea forţată a unui zbor Ryanair şi a pasagerilor acestuia, care ar putea contraveni Convenţiei de la Chicago", a afirmat organizaţia duminică.
Dar experţii au avertizat că apelurile unor politicieni occidentali pentru închiderea directă a spaţiului aerian din Belarus vor întâmpina obstacole dure. Conform regulilor globale ale aviaţiei, nici OACI, nici vreo naţiune nu pot închide spaţiul aerian al alteia, dar unele ţări, precum Statele Unite, au puterea de a le spune propriilor companii aeriene să nu zboare acolo.
Statele Unite au declarat că au convocat o reuniune a consiliului celor 36 de state al OACI, care are puterea de a investiga orice situaţie care împiedică dezvoltarea aviaţiei internaţionale.
"Pare a fi un abuz brutal al Convenţiei (Chicago). Este piraterie", a declarat Kevin Humphreys, fost membru al autorităţii de reglementare a aviaţiei irlandeze, despre incidentul din Belarus.
Companiile aeriene globale au solicitat o anchetă, susţinută de Uniunea Europeană.
"Condamnăm cu tărie orice interferenţă sau cerinţă pentru aterizarea operaţiunilor de aviaţie civilă care este incompatibilă cu reglementările internaţionale", a afirmat Asociaţia Internaţională a Transportului Aerian (IATA).
"Este necesară o anchetă completă a autorităţilor internaţionale competente", a spus IATA, care reprezintă aproximativ 280 de companii aeriene. Ryanair nu este membra a acesteia.
Nu este clar cum va fi organizată o investigaţie.
Deşi este foarte reglementată la nivel naţional şi susţinută de reguli armonizate la nivel global pentru a păstra siguranţa transporturilor aeriene, aviaţiei îi lipseşte o autoritate globală care să evite disputele constante asupra suveranităţii. Deşi nu are putere de reglementare, OACI se află în centrul unui sistem de standarde de siguranţă şi securitate care funcţionează peste barierele politice, dar necesită un consens care este obţinut adesea lent.
Regulile sunt gestionate prin intermediul agenţiei cu sediul la Montreal de către cei 193 de membri ai săi, inclusiv Belarus, iar OACI a fost foarte rar implicată, în mod direct, în chestiuni precum securitatea aeroporturilor.
OACI s-a confruntat în anii 1980 cu un val de deturnări de avioane. Pe atunci, problema era dacă ţările pot fi să accepte să lase aeronavele deturnate să aterizeze pe solul lor.
Humphreys a spus că va fi pentru prima dată în istorie când agenţia va analiza acuzaţiile că una dintre ţările sale membre a forţat un avion să aterizeze, în ceea ce O'Leary de la Ryanair a numit gestul ” o deturnare sponsorizată de stat”.
Belarusul a declarat luni că controlorii săi au făcut doar ”recomandări” piloţilor Ryanair.
Rusia a acuzat Occidentul de ipocrizie, citând cazul unui avion prezidenţial bolivian forţat să aterizeze în Austria în 2013 sau unui avion de linie din Belarus cobligat să aterizeze în Ucraina trei ani mai târziu.
În 2013, Bolivia a declarat că avionul preşedintelui Evo Morales a fost deturnat sub suspiciunea că fostul contractor al agenţiei de spionaj americane, Edward Snowden, căutat de Washington pentru divulgarea de detalii secrete ale activităţilor de supraveghere din SUA, s-ar afla la bord.
Experţii din aviaţie au declarat însă că libertăţile extinse asupra avioanelor civile nu se aplică aeronavelor prezidenţiale sau de stat, care au nevoie de permisiuni speciale pentru a intra în spaţiul aerian al altei ţări.
În incidentul din 2016, operatorul aerian naţional din Belarus, Belavia, a declarat că a cerut compensaţii Ucrainei. Avocaţii spun că orice investigaţie sau reclamaţie juridică ar trebui, de asemenea, să treacă printr-o încurcătură de jurisdicţii tipice călătoriilor aeriene liberalizate: un avion înregistrat în Polonia, pilotat de un grup irlandez între naţiunile UE Grecia şi Lituania, peste Belarus, stat din afara UE.
Conform Convenţiei de la Chicago din 1944, fiecare ţară are suveranitate asupra propriului spaţiu aerian, deşi tratatul interzice orice utilizare a aviaţiei civile care poate pune în pericol siguranţa. Însă dreptul de a survola alte ţări este cuprins într-un tratat secundar numit Acordul internaţional de tranzit pentru serviciile aeriene, la care Belarus nu este parte. Un tratat separat, din 1971, care include Belarus, interzice confiscarea aeronavelor sau comunicarea cu bună ştiinţă a informaţiilor false într-un mod care pune în pericol siguranţa aeronavelor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
