Asociaţie: În fiecare an, pe glob se generează aproape 2 miliarde de tone de deşeuri. 70% din gazele de seră sunt generate în timpul fabricaţiei de smartphone-uri, laptopuri sau tablete

”În fiecare an, pe mapamond se generează aproape 2 miliarde de tone de deşeuri de diverse tipuri, însă acestea sunt doar cele vizibile şi conştientizate de majoritatea populaţiei. Totuşi, există o cantitate imensă de deşeuri, aşa-zise invizibile, emisă în procesul de fabricaţie al echipamentelor electrice şi electronice, pe care consumatorul final nu o cunoaşte şi nici nu o percepe”, arată Asociaţia Respo DEEE, într-un comunicat.

Reprezentanţii Asociaţiei Respo DEEE atrag atenţia asupra acestei surse de poluare şi recomandă populaţiei să fie mai cumpătată în achiziţia de noi produse electrice şi electronice.

“Puţini ştiu că în jur de 70% din gazele de seră sunt generate în timpul procesului de fabricaţie de smartphone-uri, laptopuri sau tablete.  Doar o cincime din poluare are loc după folosirea produselor respective, prin faptul că acestea nu sunt depozitate în mod corespunzător la finalul ciclului de viaţă şi nu iau calea reciclării responsabile. Producerea acestor echipamente implică folosirea unor cantităţi semnificative de metale, multe extrase prin minerit clasic, dar şi un consum uriaş de apă. Pentru un smartphone ce cântăreşte 200 de grame se generează 86 de kilograme de deşeuri invizibile, iar, pentru producerea unui laptop, cantitatea deşeurilor generate ajunge la 1.200 de kilograme”, spune Cristian Pocol, preşedintele Asociaţiei Respo DEEE.

Potrivit acestuia, în procesul de fabricaţie al unui laptop se folosesc 240 de kg de combustibil, 22 de kilograme de chimicale, 1.500 de litri de apă. Doar un microcip necesită în procesul de producţie 16.000 litri de apă, 1,6 kilograme de combustibil şi 0,7 kg de chimicale. Producţia echipamentelor electronice poluează astfel natura mai mult decât industria alimentară (1 kg carne vită generează 4 kg deşeuri) sau industria textilă (un pantalon din bumbac generează 25 kg deşeuri), declară el.

“Un smartphone conţine până la 70 de tipuri de metale, dintre care nu mai puţin de 17 sunt metale rare (aur, argint, paladium, scandiu, ytriu, lantan, etc). Aceste elemente rare au proprietăţi de conductori, magnetice şi fosforescente care le fac cruciale în procedul de fabricaţie al gadgeturilor moderne. Fără acestea, ecranele nu ar putea să afişeze culori, nu ar exista posibilitatea de touch screen şi nici funcţia de vibraţie. În producerea microcipurilor, siliconul este componenta cea mai importantă. Acesta se extrage din quartz şi este găsit de obicei in nisip. Procesul de extragere implică însă o activitate minieră extinsă. Doar în 2019 s-au produs nu mai puţin de 634 de miliarde de microcipuri, iar impactul asupra mediului este covărşitor”, adaugă Cristian Pocol.

Un alt aspect al deşeurilor invizibile este legat de faptul că cele multe electronice sunt produse în Asia, iar transportul lor până la producătorii din Statele Unite sau Europa se realizează cu avionul sau vaporul, generând emisii suplimentare de gaze de seră atribuite tot procesului de pre-producţie.

”Nici energia consumată în procesul de producţie nu este energie verde ci se produce în majoritatea cazurilor prin arderea cărbunilor, o altă sursă considerabilă de poluare”, mai spune preşedintele asociaţiei.

Pentru a se ajunge la situaţia ideală în care producţia de deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE) să genereze o cantitate mai mică de gaze de seră, Asociatia Respo DEEE consideră că eforturile trebuie concentrate pe două direcţii, atât producătorii cât şi consumatorii trebuie să devină mult mai responsabili.

Recomandările Asociaţiei Respo DEEE vin în contextul în care Uniunea Europeana a decis să aplice Green Deal, o serie de normative şi reguli stricte care vor transforma UE într-o economie modernă, competitivă şi eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Se doreşte ca Europa să ajungă până în anul 2050 la zero emisii nete de gaze cu efect de seră.

“Există cadru legislativ care trasează clar răspunderea producătorilor, însă, de foarte multe ori, aceste norme sunt doar teoretice. Producătorii trebuie să adopte, încă din faza de proiectare a produselor, unele soluţii care să reducă impactul asupra mediului înconjurător. Accentul trebuie să cadă pe ecodesign şi pe indicatorii eficienţi şi semnificativi ai presiunilor de mediu asociate procesului de producţie. Pentru un viitor sustenabil este necesar ca echipamentele electrice şi electronice să aibă o durată de viaţă mai lungă, să fie mai uşor de reparat şi reciclat şi să fie non-toxice în momentul în care ciclul de folosinţă al acestora încetează”, declară Cristian Pocol.

Uniunea Europeană a introdus în 2021 reguli noi privind dreptul la reparaţii, pentru a combate risipa.

”Producătorii trebuie să asigure piese de schimb cel puţin 10 ani după ce au introdus un model nou în UE si trebuie să pună la dispoziţia publicului informaţii cu privire la caracterul reutilizabil şi reciclabil al produselor. În cazul telefoanelor mobile, protejate până acum de secretele de fabricaţie, lucrurile au început să se schimbe. Marii producători sunt acum obligaţi să aibă service-uri abilitate care să asigure reparaţia lor mult mai uşoară a acestor device-uri”, adaugă Cristian Pocol, preşedintele Asociaţiei Respo DEEE.

Al doilea mare efort este acela de comunicare, în rândul consumatorului final, a faptului că aceste gadgeturi produc un impact negativ şi semnificativ asupra mediului înconjurător încă din faza de pre-producţie.

“Trăim într-o epocă a consumerismului, în care trendurile reduc până la o treime durata de viaţă a unui produs electronic. Am uitat că telefoanele, laptopurile sau tabletele pot să fie folosite mai mult de 2 ani sau să fie şi reparate. Acestea au ajuns astăzi un epanaj al statutului social, mai ales în rândul tinerilor. Este o chestiune de mentalitate, complet greşită. Nu trebuie să-ţi înlocuieşti telefonul doar pentru că apare un model nou, ci doar atunci când acesta pur şi simplu nu mai este funcţional. Trebuie să dăm dovadă de consumerism responsabil şi să nu uităm niciodată că un smartphone produce 86 de kg de deşeuri invizibile în procesul de fabricaţie”, declară preşedintele asociaţiei.