Bugetul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru energie este direcţionat greşit către proiecte distrugătoare pentru mediu, iar PNRR finanţează doar 3,4% din investiţiile în energii regenerabile asumate de România până în 2030, arată o analiză realizată de Bankwatch România şi Declic, cu sprijinul unor experţi independenţi.
Astfel, potrivit acesteia, "PNRR finanţează doar 3,4% din investiţiile în energii regenerabile asumate de România până în 2030".
Asociaţia Bankwatch a trimis către Comisia Europeană şi Guvernul României concluziile analizei care arată că doar un sfert dintre proiectele din capitolul energie ce pot fi finanţate prin PNRR sunt cu adevărat verzi. Restul de 75% sunt investiţii în proiecte care contribuie la schimbările climatice.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
În consecinţă, organizaţiile de mediu cer oficialilor de la Bruxelles şi Executivului Român să redirecţioneze fondurile către energie cu adevărat „verde”, în acord cu ţintele climatice ale Uniunii Europene.
Analiza a fost realizată cu sprijinul cercetătorilor Sorin Cebotari şi Andrei David Korberg.
Specialiştii consideră că utilizarea gazului de orice tip, fie gaz natural sau hidrogen obţinut din combustibili fosili, pentru încălzirea locuinţelor este una din cele mai ineficiente, scumpe şi nesustenabile metode de a încălzi locuinţele.
"Investiţiile majore prevăzute în PNRR sunt către proiecte cu gaz fosil, deşi ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, şi-a asumat public eliminarea gazului din PNRR. Contrar declaraţiilor publice, PNRR direcţionează doar 3,4% din fonduri către investiţiile regenerabile asumate de România până în 2030", arată analiza Bankwatch România şi Declic.
Proiectele către care Guvernul distribuie banii nu reduc emisiile de gaze cu efect de seră din sectorul energetic. În prezent, acest sector este sursa cea mai importantă de emisii de gaze cu efect de seră (GES) din România, generând 66% din emisii. De altfel, chiar Planul menţionează că „în condiţiile actualului mix energetic, chiar şi cu ţintele din Planul Naţional Energie Climă (PNIESC), România nu îşi va atinge obiectivele de reduceri de emisii pentru 2030”, spun reprezentanţii asociaţiei.
„Măsurile prioritare ar trebui să se concentreze pe soluţii care pot fi aplicabile imediat şi care generează economii reale de carbon, cum sunt eficienţa energetică a clădirilor, electricitate din regenerabile şi încălzire folosind electrificarea pe bază de surse regenerabile de energie. Pe de altă parte, obţinerea hidrogenului din gaze fosile este o falsă soluţie pentru tranziţia energetică, iar utilizarea hidrogenului de către consumatorii casnici este o opţiune insuficient explorată şi ineficientă în prezent”, a spus Laura Nazare, coordonatoarea campaniei tranziţie energetică la Asociaţia Bankwatch România.
Experţii Sorin Cebotari, Senior Research Manager la weTHINK.eu, cercetător asistent la Universitatea Babeş-Bolyai, şi Andrei David Korberg, cercetător asistent la Aalborg University, explică de ce finanţarea unor reţele de gaz-hidrogen este utopică.
Referitor la cărbune, deşi Planul estimează că va fi eliminat treptat până în 2032, nu există alocări financiare pentru înlocuirea acestuia şi susţinerea comunităţilor afectate de acest proces, deşi 10 dintre cele 17,5 miliarde din totalul Fondului pentru tranziţie justă la nivel european vor fi acordate prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă.
Analiza face parte din proiectul „Abordarea pragmatică a provocărilor de mediu, economice, sociale şi legislative ale tranziţiei energetice” derulat de Asociaţia Bankwatch România în parteneriat cu Asociaţia 2Celsius, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este implicarea activă a societăţii civile în elaborarea politicilor publice pe termen lung în vederea decarbonizării sectorului energetic, contribuind astfel la reduceri de emisii de gaze cu efect de seră şi îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris.
Bankwatch România este o asociaţie înfiinţată în 2012, al cărei scop este de a preveni impactul negativ de mediu şi social al proiectelor publice şi private şi de a promova alternative durabile şi participarea publicului la luarea deciziilor. Domeniul principal de activitate al asociaţiei este reducerea poluării în sectorul energetic, cu accent pe reducerea utilizării combustibililor fosili.
Programul Active Citizens Fund România este finanţat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparităţile economice şi sociale şi a consolida relaţiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare şi statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorţiul compus din Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Fundaţia pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi, Fundaţia PACT şi Frivillighet Norge, care acţionează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE şi Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societăţii civile şi a cetăţeniei active şi creşterea capacităţii grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmăreşte dezvoltarea pe termen lung a sustenabilităţii şi capacităţii sectorului societăţii civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetăţeniei active şi a drepturilor omului şi consolidând în acelaşi timp relaţiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein şi Norvegia.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
