Creşterea inflaţiei, deprecierea leului şi accentuarea blocajului financiar reprezintă principalele temeri ale investitorilor în toamna acestui an, arată o analiză Frames, realizată în cadrul campaniei "România, încotro?", care radiografiază economia după 30 de ani de capitalism.
"Instabilitatea politică a revenit în prim-plan, zgomotul politic fiind de natură să accentueze semnalele de alarmă privind evoluţia economiei. Economia românească se pregăteşte de vremuri tulburi. Într-un context internaţional plin de provocări, de la Brexit la războiul comercial SUA-China şi problemele economice din Germania, investitorii privesc cu tot mai multă neîncredere starea economiei", arată analiza.
Potrivit unui barometru de opinie realizat de compania de consultanţă Frames în rândul a 240 de oameni de afaceri, manageri şi experţi cu funcţii de răspundere din aproape întregul spectru economic, în perioada 1-7 octombrie, 46% dintre investitori cred că economia merge într-o direcţie greşită, 39% consideră că drumul este unul pozitiv, iar restul au evitat să răspundă.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Principalele temeri ale investitorilor sunt legate de creşterea inflaţiei, menţionată de 67% dintre respondenţi, deprecierea leului (54%) şi accentuarea blocajului financiar (49%).
"Creşterea preţurilor se află în prim-planul preocupărilor managerilor, în această toamnă. Tot mai multe companii încearcă să acopere din preţuri problemele pe care le întâmpină, de la scăderea vânzărilor la blocajul financiar generat de neplata la timp a facturilor, creşterea salariilor, forţată de evoluţia câştigurilor din sectorul bugetar şi preconizata scumpire a utilităţilor (carburanţi, energie, gaze etc.), în perspectiva sezonului rece", arată concluziile analizei.
Creşterea inflaţiei este urmată, în topul temerilor investitorilor, de o preconizată depreciere a leului, despre care majoritatea investitorilor cred că va urma în perioada următoare.
54% dintre investitori au indicat cursul în jurul nivelului de 4,80 lei/euro
Întrebaţi cum văd evoluţia monedei europene în raport cu leul în următoarele şase luni, 54% dintre investitori au indicat cursul în jurul nivelului de 4,80 lei/euro. 12% dintre respondenţi o văd peste nivelul de 4,8 lei, 23% se aşteaptă ca euro să evolueze în intervalul 4,7-4,75 lei, în timp ce 11% au evitat să răspundă.
"Accentuarea dezechilibrelor macroeconomice va continua să pună presiune pe cursul valutar. Deficitul din balanţa comercială se va accentua pe fondul importurilor semnificative din ultima parte a anului. Iar la exporturi, lucrurile merg din ce în ce mai prost, pe fondul accentuării problemelor din ţările partenere, precum Germania, principala relaţie comercială a României", afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Accentuarea blocajului financiar se află, de asemenea, în topul preocupărilor investitorilor. Într-o economie în care marea majoritate a companiilor sunt slab finanţate, dinamica plăţilor şi încasărilor face diferenţa dintre supravieţuire şi insolvenţă.
Şapte din zece companii declarau de altfel, recent, într-o altă cercetare Frames, că îşi amână cu bună ştiinţă plăţile, pentru a-şi acoperi probleme financiare de strică necesitate.
"Aşa cum estimau managerii în Barometrul privind starea economiei în 2019, lansat la începutul anului, neplata la timp a facturilor s-a accentuat în acest an, iar creditul furnizor s-a generalizat în economie. Principalele afectate sunt companiile mici, slab capitalizate, care, în absenţa unui buffer financiar care să le permit să reziste până la încasarea facturilor, ajung în incapacitate de plată", arată analiza.
În topul temerilor investitorilor reapare instabilitatea politică
Dincolo de creşterea inflaţiei, deprecierea leului şi accentuarea blocajului financiar, în topul temerilor investitorilor reapare instabilitatea politică, menţionată de 39% dintre respondenţi.
Faţă de începutul anului, instabilitatea politică a depăşit, ca importanţă pentru investitori, scăderea comenzilor, criza de pe piaţa forţei de muncă şi evoluţia fiscalităţii, un semnal că zgomotul politic şi consecinţele acestuia vin să pună presiune pe climatul de business, accentuând lipsa de încredere a în economie.
"Căderea Guvernului Dăncilă şi discuţiile privind formarea noului guvern nu erau luate în calcul în momentul realizării barometrului, însă aceste momente vin să confirme că zgomotul politic devine tot mai puternic, iar consecinţele pot fi semnificative. Rămâne de văzut în măsură noul cabinet va reuşi să corecteze numeroasele probleme precum cele de fiscalitate (OUG 114, supraacciza la carburanţi, modificările fiscale în cascadă etc.) sau cele din piaţa muncii (supraimpozitarea part-time, accesul muncitorilor străini etc.) şi, astfel, să crească încrederea în economie. În perspectiva anului electoral 2020, toate aceste temeri au legătură cu nevoia de predictibilitate a cadrului fiscal, a condiţiilor de business din România", se spune în analiza Frames.
Toate aceste semnale de alarmă îi determină pe mulţi dintre investitori să adopte o politică de expectativă, în care conservarea resurselor şi dezintermedierea se vor afla în prim-plan. Multe dintre investiţiile private ar putea fi puse pe "hold", spun analiştii.
"În construcţii, de exemplu, discuţiile privind modificarea Programului ,,Prima Casă’’ şi restrângerea accesului la creditul imobiliar i-au determinat pe mulţi dezvoltatori, dincolo de creşterea preţurilor, să îşi suspende o parte semnificativă din planuri până la lămurirea situaţiei, în condiţiile în care majoritatea tranzacţiilor aveau legătură cu Prima Casă. La fel se întâmplă şi în transporturi unde noua legislaţie europeană riscă să afecteze în mod semnificativ business-urile autohtone. Şi în alte sectoare, precum agricultura, unde în continuare sunt probleme cu subvenţiile, sau comerţul, puternic afectat de inflaţie, politica paşilor mărunţi se va afla în prim-plan în perioada următoare", arată analiza.
În prima analiză Frames din cadrul campaniei "România, încotro?", lansată recent, experţii făceau un apel la necesara dezbatere a problemelor economice în cadrul campaniei electorale pentru prezidenţiale. Problemele semnalate atunci ca fiind prioritare sunt confirmate de mediul de afaceri, în cadrul Barometrului realizat la începutul lunii octombrie.
Lipsa de predictibilitate se află în prim-plan
Întrebaţi care sunt măsurile pe care autorităţile ar trebui să le ia în perioada următoare pentru a asigura economiei un climat investiţional favorabil, 74% au indicat asigurarea unui Cod Fiscal predictibil.
"Lipsa de predictibilitate se află în prim-plan, într-o perioadă în care cele mai multe companii îşi fac deja planurile pentru 2020. Fără un angajament clar în privinţa fiscalităţii, autorităţile nu vor face altceva decât să accentueze starea de expectativă din economie, fapt care se va traduce, în primul rînd, prin anularea investiţiilor şi reducerea activităţii", se spune în studiul Frames.
Discuţiile din spaţiul public, din ultima perioadă, privind modificare cotei unice şi introducerea unor noi taxe pentru mediul de afaceri, în scopul echilibrării balanţei bugetare, au pus gaz pe foc, într-o situaţia şi aşa confuză.
În topul doleanţelor investitorilor s-au mai situat necesara extindere a infrastructurii de transport, menţionată de 52% dintre respondenţi, reducerea birocraţiei administrative (45%), simplificarea metodologiei de acces la fondurile europene( 32%) şi dezvoltarea serviciilor de suport informatizate (29%).
"Dincolo de investiţiile în infrastructură, fără de care atragerea investiţiilor străine, în sectorul greenfield, este aproape imposibilă, oamenii de afaceri vor ca relaţia cu statul să fie simplificată, reducerea numărului de acte administrative fiind în prim-plan. Ţelul este ca interfaţa dintre companie şi stat să ajungă la nivelul unui portal web, a unei aplicaţii de smartphone, din care investitorii să poată realiza toate activităţile, de la înfiinţarea firmei la aprobări şi plata taxelor şi impozitelor", arată analiza.
Reprezentanţii Frames spun că noul Guvern, indiferent din ce zonă politică va proveni acesta, ar trebui să vină în faţa mediului de afaceri şi să ceară, în premieră, expertiza privată în dezvoltarea unui buget national care să aibă în prim-plan investiţiile şi care să prevadă resursele necesare pentru preîntâmpinarea unei eventuale crize economice.
"Trebuie să ne pregătim pentru un an 2020 plin de provocări, de incertitudine", a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.
Barometrul Frames privind economia românească a fost realizat în perioada 1 – 7 octombrie 2019, prin chestionare online, telefonic şi email, pe un eşantion reprezentativ de 240 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
