Afacerile cumulate ale primelor 30 de companii care includ acţionariat românesc au atins anul trecut nivelul record de 164,1 miliarde de lei, în comparaţie cu 92 de miliarde de lei, în 2010, potrivit unei analize realizată de firma de consultanţă Frames, care arată că afacerile vor depăşi, în acest an, nivelul cumulat de 180 de miliarde de lei, cifră dublă faţă de cea înregistrată în urmă cu zece ani.
”De la extragerea şi prelucrarea petrolului, la comerţ, transporturi, energie şi telecomunicaţii, cele mai importante business-uri duc economia naţională, după 30 de ani de capitalism, la cel mai ridicat nivel de dezvoltare din istorie”, spun specialiştii.
Ei arată că şi profitabilitatea acestora a urmat aceeaşi tendinţă, de la 5,17 miliarde lei în 2010 la 12,1 miliarde lei în 2018.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Business-ul românesc creşte de la an la an, cu o rată semnificativă, în ciuda provocărilor de ordin fiscal şi a zgomotului politic care afectează imaginea României în ochii investitorilor.
”De Ziua Naţională a României, ne mândrim cu o economie în plină ascensiune, în ciuda provocărilor ce ţin de fiscalitate, de infrastructură etc. Business-ul cumulat al primelor 30 de companii care au şi acţionari români va depăşi în acest an nivelul de 180 de miliarde de lei, iar în 2020, va trece de graniţa de 200 de miliarde de lei. Este o consecinţă a investiţiilor semnificative şi a creşterii afacerilor la nivelul întregii economii”, arată analiza Frames.
Statisticile arată că ritmul de creştere al business-urilor a atins, în ultimii cinci ani, un nivel susţinut şi constant, semn al însănătoşirii economiei după criza economică. În 2017, de exemplu, afacerile cumulate ale celor mai importanţi investitori se situau la 146,6 miliarde lei, în creştere cu peste 10 miliarde lei faţă de anul precedent (132,5 miliarde lei în 2016).
Ritmul de creştere al business-urilor a atins, în ultimii cinci ani, un nivel susţinut şi constant
Top 30 – cele mai importante companii care includ acţionariat românesc este condus de OMV Petrom care, prin cele două companii luate în calcul în analiză (OMV Petrom Marketing SRL ŞI OMV PETROM SA), a înregistrat anul trecut afaceri cumulate de 35,6 miliarde lei, în creştere cu 6 miliard lei faţă de nivelul din anul precedent ( 29,8 miliarde lei) şi cu aproape 15 miliarde lei faţă de nivelul din 2010 (21 miliarde lei).
Locurile următoare în clasament sunt ocupate, în ordinea cifrei de afaceri, de cele două firme ale Rompetrol, Rompetrol Rafinare SA şi Rompetrol Downstream SRL (ambele cu acţionariat mixt român şi olandez), cu afaceri cumulate de 25 miliarde lei în 2018, faţă de 20 miliarde lei în 2017.
Clasamentul primelor 10 de companii este completat de Kaufland România SCS (acţionariat mixt – german şi român), cu afaceri de 10,8 miliarde lei în 2018 şi Lidl Discount SRL (7,7 miliarde lei), ambele companii parte a grupului Schwarz. Pe locurile următoare se situează firma de materiale de construcţii Dedeman SRL (7,2 miliarde lei), Engie SA (6 miliarde lei), Orange România SA (5,7 miliarde lei) şi Romgaz SA (4,96 miliarde lei).
Faţă de 2010, afacerile Kaufland au crescut de la 4,67 miliarde lei la 10,8 miliarde lei, iar Dedeman, o companie cu capital pur românesc, a ajuns la afaceri de 7,22 miliarde lei (1,55 miliarde lei în 2010).
În top 30 – business-uri care includ acţionari români urmează, în ordinea cifrei de afaceri, Hidroelectrica, Dante International (eMag), Electrica Furnizare, Mediplus Exim, E.ON Energie, Fildas Trading, Altex România, OMV Petrom Gas, Complexul Energetic Oltenia, Transelectrica, Telekom România Communication, Takata România, Alro, Oscar Downstream, Coca-Cola HBC Romania, Enel Energie Muntenia, Enel Energie, BlueAir Avation, Nuclearelectrica şi Telekom România Mobile Communications. Toate acestea au înregistrat afaceri cumulate de 60,7 miliarde lei, faţă de 58,6 miliarde lei în 2017.
”Radiografia business-ului cu pedigree românesc arată că cele mai importante afaceri se fac, în prezent, în domeniul extracţiei şi prelucrării petrolului, vânzărilor de carburanţi, comerţului, energiei şi telecomunicaţiilor. Agricultura, IT-ul şi transporturile, trei dintre pilonii care ar putea asigura o dezvoltare sănătoasă a economiei, continuă să crească sub potenţial, semn că investiţiile în aceste sectoare rămân încă în zona de oportunitate”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Forţa de muncă, sub potenţial
Creşterea semnificativă a afacerilor primelor 30 de companii care includ acţionariat românesc contrastează cu dinamica negativă a forţei de muncă. Statistica Frames arată că numărul angajaţilor companiilor a atins anul trecut nivelul minim al ultimilor 10 ani.
Cele 30 de firme luate în calcul în analiză raportau în 2018 un număr de 97.598 de angajaţi, în scădere cu peste 16.000 faţă de anul precedent şi cu mai mult de 22 de mii faţă de anul 2016. În 2010, spre referinţă, companiile din Top 30 angajau 105.905 angajaţi.
”Criza forţei de muncă afectează semnificativ economia românească. Absenţa angajaţilor a determinat multe companii să caute soluţii de automatizare a proceselor de producţie. Pe de o parte, criza forţei de muncă a generat o temperare a ritmului de dezvoltare la nivelul economiei însă, din altă perspectivă, a contribuit la eficientizarea activităţii, concretizată în creşterea profitabilităţii”, afirmă analiştii de la Frames.
Potrivit acestora, criza forţei de muncă va reprezenta, şi în următorii ani, una dintre marile provocări ale economiei.
”Lipsa unei platforme educaţionale adaptată realităţilor din economie şi inexistenţa unui mecanism optim de import a forţei de muncă, în principal în zona de legislaţie, vor continua să impacteze în sens negativ dinamica economică. Creşterea economică va depinde în mare măsură, de modul în care companiilor vor investi în dezvoltarea noilor tehnologii, a proceselor de fabricaţie automatizate, a robotizării, soluţii care, însă, vor compensa doar într-o oarecare măsură lipsa de personal”, afirmă analiştii de la Frames.
Asigurarea unei forţe de muncă optime pentru economie va depinde, pe de altă parte, de politica salarială adoptată de companii şi de modul în care statul va impulsiona acest lucru prin nivelul salariului minim şi politica fiscală.
”Reîntoarcerea românilor din ţară este preferată, bineînţeles, importului de muncitori din străinătate. Fără a avea însă o corelaţie între nivelul salarial şi productivitatea muncii, creşterea salariilor din pix, forţată de stat, va impacta în mod negativ economia. O relaxare fiscală, pe segmentul taxelor salariale, trebuie de asemenea luată în calcul, în condiţiile în care mare parte din companii suferă de subfinanţare”, arată analiza Frames.
România economică se află la cel mai ridicat nivel din istorie
Aceasta arată că, de Ziua Naţională, România economică se află la cel mai ridicat nivel din istorie, însă este mai divizată ca oricând. Industrializarea forţată din anii comunismului a fost urmată de o adevărată enclavizare economică în jurul marilor oraşe, cu consecinţe sociale pe măsură.
”România s-a dezvoltat, în cei 30 de ani de capitalism, cu trei viteze. Sunt zone precum Bucureşti-Ilfov, Cluj, Timişoara unde business-ul a evoluat semnificativ, iar acest lucru se vede inclusiv în nivelul salarial, există zone cu potenţial mediu, precum cele din jurul reşedinţelor de judeţ (ex: Iaşi, Sibiu, Constanţa), şi zone aproape abandonate (Botoşani, Vaslui, Teleorman, Tulcea, Olt etc.), fără investiţii şi în care nivelul de trai este la cel mai scăzut nivel din UE. România unitară există doar pe hârtie. În realitate, în absenţa infrastructurii care să conecteze la un nivel optim provinciile istorice, a unor planuri macro-economice de dezvoltare unitară, România s-a enclavizat economic în aceşti ani, cu consecinţe sociale semnificative”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
”Migraţia masivă a locuitorilor, din ultimii ani, în special către oraşe precum Bucureşti, Cluj sau Timişoara, a făcut ca zone întregi din ţară să fie practic părăsite, să ajungă în faliment. Lipsa forţei de muncă, absenţa investiţiilor în aceste zone sunt de natură să creeze probleme sociale grave. Este necesară, mai mult ca oricând, o strategie cu măsuri concrete de stimulare a business-ului în aceste zone în condiţiile în care înfiinţarea regiunilor de dezvoltare, planurile de investiţii în mediul rural s-au dovedit ineficiente. Este nevoie de dezvoltarea infrastructurii, de reduceri de taxe în zonele defavorizate, de susţinerea investiţiilor de tip greenfield, de cursuri de calificare pentru populaţia din mediul rural, de dezvoltarea infrastructurii de transport şi comunicaţii. Fără măsură concrete, România unitară, cel puţin din punct de vedere economic, va rămâne la nivelul de deziderat”, arată analiza Frames.
Analiza companiei de consultanţă a fost realizată pe baza datelor financiare comunicate la Registrul Comerţului şi Ministerul de Finanţe de companiile care includ şi acţionari români, în perioada 2010-2018.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
