Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită anual pe 15 ianuarie, va fi marcată la Academia Română şi la Biblioteca acesteia printr-o sesiune de alocuţiuni, o prezentare de lucrări ştiinţifice şi o expoziţie de volume rare cu traduceri din opera lui Mihai Eminescu.
Academia Română marchează Ziua Culturii Naţionale pe 14 ianuarie, începând cu ora 11:00. Evenimentul din Aula Academiei va avea loc în format hibrid şi va fi deschis de acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române.
Vor rosti alocuţiuni acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române şi preşedinte al Secţiei de arte, arhitectură şi audiovizual, acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de literatură şi filologie a Academiei Române, şi acad. Gheorghe Păun, membru al Secţiei de ştiinţa şi tehnologia informaţiei.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Ziua Culturii Naţionale, ajunsă la a 12-a ediţie şi celebrată în fiecare an la data aniversării poetului Mihai Eminescu, este o sărbătoare cu statut naţional, iniţiată de Academia Română în anul 2010.
Manifestările dedicate acestei zile au ca scop promovarea valorilor culturii naţionale în toate comunităţile locuite de români.
În acest an, Academia Română doreşte să prezintă publicului câteva dintre cele mai complexe lucrări elaborate recent în institutele sale de cercetare, argumentând, astfel, importanţa promovării permanente a valorilor româneşti ca marcă identitară, în contextul diversităţii culturale europene. Între acestea se află Dicţionarul General al Literaturii Române, operă enciclopedică, aflată la a doua ediţie, realizată de institutele de istorie şi teorie literară din cadrul Academiei Române, sub coordonarea acad. Eugen Simion. În cele 8 volume ale sale (aproximativ 9.000 de pagini), este conturat parcursul literaturii naţionale, de la primele scrieri în limba română, în studii dedicate scriitorilor români, istoricilor şi criticilor literari, conceptelor şi curentelor cu rol determinat în dezvoltarea culturii.
Alături de acesta va fi prezent Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române - DOOM, ediţia a III-a revăzută şi adăugită, tipărită la începutul anului 2022. Elaborat de cercetătorii Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti“ al Academiei Române, sub coordonarea Ioanei Vintilă-Rădulescu, DOOM a fost primit cu mare interes de public şi de specialişti, întrucât surprinde, în cele 64.500 de cuvinte tratate în dicţionar, tendinţele de evoluţie a limbii în acord cu dezvoltarea actuală a societăţii şi normează modul de rostire şi de scriere a acestora.
Pentru prima dată în integralitatea ei va fi reunită colecţia bilingvă „Civilizaţie românească“, iniţiată şi coordonată de acad. Victor Spinei, vicepreşedinte al Academiei Române. Ajunsă la volumul 32, colecţia este alcătuită din sinteze ale principalelor domenii de cercetare, marcând traseul evolutiv al acestora şi oferind date specifice spaţiului românesc prin raportare la ansamblul internaţional. Volumele Istoria românilor, Istoria chimiei româneşti, Ştiinţa şi tehnologia informaţiei în România, File din istoria medicinei, Ştiinţele biologice din România, Pagini din istoria matematicii româneşti, Etnologia, Lingvistica românească demonstrează contribuţiile autohtone la cultura europeană şi la progresul ştiinţific din ultimele două secole.
Accesul la evenimentul din Aula Academiei Române se va face în conformitate cu toate măsurile sanitare aflate în vigoare.
Expoziţie de carte
Cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, Biblioteca Academiei Române organizează în perioada 13 - 23 ianuarie 2022 expoziţia de carte dedicată traducerilor în limbi străine din opera eminesciană. Expoziţia va fi vernisată joi, 13 ianuarie 2022, în Sala „Theodor Pallady“. Vor lua cuvântul acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei şi director general al Bibliotecii Academiei Române, Gabriela Dumitrescu, curatoarea expoziţiei.
Sub titlul „Traduceri în limbi străine din opera poetului Mihai Eminescu“, expoziţia oferă publicului volume aflate în patrimoniul Cabinetului de Manuscrise şi Carte Rară şi reuneşte zeci de traduceri în limbile franceză, italiană, engleză, germană, maghiară, spaniolă, polonează, armeană, sârbă etc., realizate atât de traducători români sau conaţionali bilingvi, cât şi de străini.
Primele traduceri datează din chiar timpul vieţii lui Mihai Eminescu, el însuşi fiind preocupat, fie şi ca simplu exerciţiu, să-şi tălmăcească în germană câteva versuri. Din aceeaşi perioadă datează versiunea în limba germană a 19 creaţii eminesciene realizată de Mite Kremnitz, publicate în antologia „Rumanische Dichtungen“ din 1881 şi îmbogăţite cu alte 13 poeme în următoarele ediţii. În 1887, a fost tipărită, la Veneţia, prima traducere în limba italiană, datorată lui Marc’ Antonio Canini, care şi ea cunoaşte mai multe ediţii, semn al unei bune receptări în orizontul altei culturi a liricii lui Eminescu. În 1890, a apărut sub titlul „Bel-Enfant de la larme“ basmul „Făt Frumos din lacrimă“, considerat prima încercare de traducere a lui Mihai Eminescu în limba franceză. În limba engleză prima editare, prefaţată de Nicolae Iorga, este relativ târzie, abia în 1930, dar a beneficiat de o largă mediatizare. Limba maghiară cunoaşte peste 100 de ediţii, în versiuni diferite.
Interesul faţă de geniul literar al lui Mihai Eminescu a crescut de-a lungul timpului, iar în cei 140 de ani scurşi de la primele încercări opera sa a fost tradusă în peste 50 de limbi, cu mai multă sau mai puţină măiestrie, căci, aşa cum remarcă Arhezi, „lacătul limbilor nu poate fi descuiat cu chei străine [...], iar Eminescu nu este el decât în româneşte“.
Publicul este aşteptat să descopere bogăţia şi diversitatea acestor traduceri în galeria expoziţională oferită de Sala „Theodor Pallady“ a Bibliotecii Academiei Române, de luni până vineri, între orele 10:00 şi 14:00, în condiţiile respectării tuturor normelor sanitare în vigoare. Accesul este gratuit.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
