Volumul "Mihai Eminescu, Publicistică literară. Convorbiri literare, Curierul de Iaşi, Timpul, Fântâna Blanduziei", cu note şi prefaţă semnate de Cătălin Cioabă şi Ioan Milică, va fi lansat miercuri, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu.
La eveniment vor participa Ioana Pârvulescu, Dan C. Mihăilescu, Ioan Milică şi Cătălin Cioabă. Accesul este gratuit în baza unei rezervări prin Eventbook.
A-l descoperi pe gazetarul Eminescu înseamnă a trece peste câteva obstacole nevăzute. Mai întâi, faima sa de poet, care ne ispiteşte să credem că tot ce a avut de spus a scris doar în vers. Apoi, varietatea deconcertantă a textelor publicistice, care-l descumpăneşte pe cititorul de azi, părându-i-se că se pierde în noianul de relatări ale unor scene dintr-un alt veac. Se simte oare în ele spiritul lui Eminescu? Pe de altă parte, prea adesea s-a spus că publicistica aparţine mai mult unei ideologii decât autorului ei. Dar este acest lucru adevărat? Sau e doar o scuză pentru uitare?
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Mihai Eminescu (1850-1889) este cea mai importantă figură a literaturii române din secolul al XIX-lea şi autorul cu cea mai mare influenţă asupra creaţiei literare din secolul ce i-a urmat. O personalitate care a făcut epocă, acea epocă pe care istoriile literare şi manualele o numesc, pe drept cuvânt, a „marilor clasici". Puternica înrâurire a poetului, la îndemnul căruia au început să scrie cei doi prieteni ai săi, Slavici şi Creangă, a făcut ca literatura română să cunoască, la sfârşit de secol XIX, momentul ei de clasicitate. La scurtă vreme după moartea sa, şi nu fără legătură cu mărturiile contemporanilor ce făcuseră din extrema suferinţă a vieţii şi din „nebunia poetului" un fundal pentru lectura poeziei sale, figura lui Eminescu a căpătat dimensiuni mitice, iar poezia sa a devenit, în mentalul colectiv al românilor, Poezia însăşi. Foarte curând a fost recunoscut drept „poet naţional", iar editarea operei sale a reprezentat una dintre cele mai mari provocări pentru filologia românească.
Titu Maiorescu a alcătuit şi a pus în circulaţie, în 1883, o foarte inspirat alcătuită ediţie de consacrare. În anii '30 ai secolului trecut, Perpessicius a iniţiat ediţia ştiinţifică de Opere, un act cultural unic la noi, continuat şi dus la capăt, până în anii '80, de o echipă a Muzeului Literaturii Române, condusă de Petru Creţia şi D. Vatamaniuc.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
