Echipa Arhivei de Imagine a Muzeului Ţăranului a descoperit una dintre foarte puţinele fotografii color realizate, prin procedeul autocromiei, în spaţiul românesc înainte de Primul Război Mondial şi conservate până azi.
Potrivit MNTR, aceasta este poate singura fotografie color a unui interior de muzeu românesc de la început de secol XX documentată până în prezent – şi cu siguranţă una dintre foarte puţinele imagini cunoscute ale primei expuneri a Muzeului de Artă Naţională în localul vechii Monetării de la Şosea (1907-1912).
Procedeul Autochrome Lumière reprezintă unul dintre primele procedee viabile de realizare a fotografiilor color. A fost patentat de fraţii Lumière (inventatorii cinematografului) la 1903, devenind însă disponibil comercial abia din 1907. Procedeul se baza pe modelul aditiv de combinare a culorilor (roşu, galben, albastru). Suportul de sticlă era mai întâi tratat cu o peliculă de amidon pigmentat aleatoriu la nivel microscopic, într-aşa fel încât moleculele de amidon colorate acţionau ca un filtru de culoare; peste acest strat era aplicată emulsia fotosensibilă. Obiectul fotografic rezultat era, în esenţă, un diapozitiv pe sticlă care putea fi privit, de preferinţă, cu ajutorul unui diavizor.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
„În spaţiul românesc, autocromiile au fost şi rămân o raritate. Ştiam de mai multă vreme că Muzeul de Artă Naţională şi Etnografie al lui Tzigara-Samurcaş comandase la începutul anului 1910 fotografului bucureştean Franz Duschek Jr. „patru clişeuri în culori după sistem Lumière” cu vederi din muzeu – ceea ce era în sine o informaţie interesantă pentru circulaţia timpurie a procedeului în spaţiul românesc, dar autocromiile nu păreau să fi lăsat nici o urmă în evidenţa istorică a Arhivei. Am descoperit prima şi deocamdată singura autocromie conservată în Arhiva de Imagine în cursul procesului de cercetare sistematică a fondului nostru de clişee pe sticlă (alb-negru): autocromia fusese inventariată astfel la începutul anilor '50 şi de atunci nimeni n-o recunoscuse ca atare”, a spus Theodor Ulieriu-Rostás, cercetător în cadrul Arhivei de Imagine.
Muzeul Naţional al Ţăranului Român deţine una dintre cele mai importante colecţii de arhivă etnografică din ţară: peste 80.000 de artefacte ce surprind viaţa de la sat şi de la oraş din ultimii 150 de ani, între care şi fotografii, înregistrări audio-vizuale, note de teren şi dosare de cercetare, jurnale, albume de familie, proiecte de arhitectură, modele decorative şi obiecte de artă naivă ţărănească.
Cercetarea şi digitizarea patrimoniului fotografic reprezintă o prioritate pentru Muzeul Ţăranului. Doar în cursul anului 2023, în cadrul proiectului Dragă Arhivă. Laborator de Inovaţie Muzeală, peste 1000 de fişe de obiect au fost actualizate cu informaţii de specialitate, parte dintr-un proces amplu şi de durată dedicat documentării aprofundate a colecţiilor de fotografie veche.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
