Trupul neînsufleţit al regizoarei Cătălina Buzoianu va fi depus la Sala "Toma Caragiu" a Teatrului Bulandra (Grădina Icoanei), luni, după ora 16.00. Înmormântarea va avea loc marţi, 6 august, la ora 12.00 la Cimitirul Bellu, potrivit UNITER.
Cătălina Buzoianu a murit sâmbătă, la vârsta de 81 de ani.
Născută la 13 aprilie 1938, la Brăila, Cătălina Buzoianu a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică "I. L. Caragiale" din Bucureşti (1965 - 1970), la clasa de regie a profesorului Ion Olteanu. A participat, în paralel, la atelierele de creaţie ale profesorilor Radu Penciulescu şi David Esrig.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
După absolvirea institutului a fost repartizată la Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri" din Iaşi, unde a pus în scenă spectacolele "Pescăruşul" de A. P. Cehov (1970), "Bolnavul închipuit" de Moliere (1970), "Poveste de iarnă" de William Shakespeare (1973).
A fost regizor la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, până în 1973. Aici a montat spectacolul "Peer Gynt", de Ibsen (1972), potrivit site-ului teatrul-azi.ro.
Cătălina Buzoianu a fost prim-regizor permanent la Teatrul Mic din Bucureşti în perioada 1979 - 1985.
Dintre spectacolele pe care le-a regizat aici se numără: "Efectul razelor gamma asupra anemonelor", de Paul Zindel (1978), "Să-i îmbrăcăm pe cei goi", de Luigi Pirandello (1979), "Maestrul şi Margareta", după Mihail Bulgakov (1980), "Nişte ţărani", de Dinu Săraru (1981), "Trovarsi", de Luigi Pirandello (1992), "Pescăruşul", de A. P. Cehov (1993), "Sonata fantomelor", de August Strindberg (1999), "Spirit", de Margaret Edson (2001), "Lolita", de Vladimir Nabokov (2002), "Cum gândeşte Amy", de David Hare (2005), "Furtuna" de William Shakespeare (2009).
A fost regizor permanent la Teatrul "Lucia Sturdza Bulandra" din Bucureşti între anii 1985 şi 2006, unde a regizat "Interviu", de Ecaterina Oproiu (1975); "O dimineaţă pierdută", de Gabriela Adameşteanu (adaptare proprie, 1986), "Uriaşii munţilor", de Luigi Pirandello (1988), "Merlin", de Tancred Dorst (1991), "Patul lui Procust", după Camil Petrescu (1995), "Şase personaje în căutarea unui autor" de Luigi Pirandello (1995), "Copilul îngropat" de Sam Shepard (1996), "Petru", de Vlad Zografi (1998), "Mutter Courage", de Bertolt Brecht (1999), "Turandot", de Carlo Gozzi (2000), "Tatăl", de August Stindberg (2004), "Richard al III-lea se interzice", de Matei Vişniec (2006).
Ultimul spectacol coordonat artistic de distinsa doamnă Cătălina Buzoianu a fost în 2018 „A(m) iubi(t) iubirea” - un florilegiu din poeziile Ninei Cassian, jucat la Muzeul Literaturii Române din Bucureşti.
A fost premiată, înainte de 1989, în ţară - Premiul Academiei Române, dar şi în străinătate - în Anglia, Polonia. După 1990 a obţinut mai multe premii anuale UNITER, premiul pentru întreaga activitatea regie, precum şi premii la Festivalul Naţional de Teatru, unde i s-au jucat mai multe spectacole.
În 2018, a fost decorată de preşedintele României cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Comandor, la propunerea Festivalului Naţional de Teatru.
Din respect, admiraţie şi consideraţie pentru această mare personalitate a culturii române care a influenţat profund scena autohtonă în ultimii 50 de ani, Festivalul Naţional de Teatru i-a dedicat regizoarei Cătălina Buzoianu ediţia cu numărul 28.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
