Cel de-al doilea volum al proiectului literar "Septologie: Eu este un altul. Septologie III-IV" de Jon Fosse, laureatul Premiului Nobel pentru literatură pe anul 2023, şi ediţia în limba română a romanului "Eurotrash" de Christian Kracht, copilul teribil al prozei contemporane de limba germană, comparat adesea cu Michael Houellebecq, au apărut în imprintul Anansi. World Fiction de la editura Trei.
Prozator, poet şi dramaturg, Jon Fosse şi-a început cariera prolifică în 1983, odată cu romanul Roşu, negru. A început să scrie teatru în 1993, iar piesele sale au cunoscut un succes nemaiîntâlnit, fiind jucate de peste o mie de ori pe scenele din toată lumea.
Destinul a fost generos cu scriitorul născut la o fermă izolată, pe coasta de vest a Norvegiei, lângă fiordul Hardanger. Ceva din „matricea stilistică” a locului s-a impricat pentru totdeauna în scrisul său, care a primit în timp recunoaşterea meritată. De-a lungul anilor, a câştigat aproape toate premiile literare care se acordă în Norvegia. În 2010 i s-a decernat prestigioasa distincţie Henrik Ibsen, considerat cel mai important premiu din lume pentru dramaturgie, în 2013, a primit Ordre National du Mérite în Franţa, în 2014, European Prize for Literature, iar anul trecut mult-râvnitul Premiu Nobel pentru literatură.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
"Eu este un altul. Septologie III-IV" urmăreşte povestea a doi bărbaţi care trăiesc pe coasta de vest a Norvegiei. Se apropie sfârşitul anului, iar Asle, pictor în vârstă, văduv, îşi rememorează fragmentar viaţa, printre fărâmele unei existenţe de-acum molcome. Trăieşte singur şi are doi prieteni: pescarul norvegian Åsleik şi Beyer, proprietarul unei galerii de artă care locuieşte în Bjørgvin, la câteva ore de mers cu maşina. Tot acolo, în Bjørgvin, trăieşte un alt Asle, de asemenea pictor. El şi naratorul alcătuiesc fiecare dublul celuilalt, două versiuni ale aceluiaşi om, ale aceleiaşi vieţi. Eu este un altul pune sub semnul întrebării subiectivitatea, sinele, ce anume ne face să fim ceea ce suntem şi de ce ducem o viaţă şi nu alta.
Descris de Daniel Kehlmann drept „un maestru al frazelor bine construite, a căror eleganţă ascunde oroarea”, Christian Kracht este astăzi unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai aclamaţi scriitori europeni contemporani. Copilul teribil al prozei contemporane de limba germană, elveţianul care se stabileşte, după anotimp, în alt colţ al planetei, Christian Kracht face parte din categoria scriitorilor-dandy, maeştri ai rafinamentului şi ai dezabuzării.
Din opera lui, în cadrul imprintului Anansi. World Fiction a fost tradus cel mai recent roman, Eurotrash, o comedie amară, o carte tulburătoare, dar şi o poveste a culturii contemporane urmărită cu ochi neîncrezători.
Romanul are acelaşi narator din romanul de debut al lui Christian Kracht, "Faserland", şi începe acolo unde se termină romanul anterior - la Zürich. La fel ca în "Faserland" cadrul poveştii este reprezentat de o călătorie cu maşina, însă de data aceasta protagonistul absorbit de sine are şi un însoţitor: pe mama sa, dependentă de alcool şi de medicamente, care şi-a petrecut cea de-a optzecea aniversare la secţia de psihiatrie a unei clinici din apropiere, de unde tocmai a fost externată.
Protagonistul romanului merge de urgenţă la Zürich chemat de această mamă bolnavă. Luptând cu trecutul întunecat, căci bunicul său fusese membru de partid în anii 1930 şi locotenent SS, încercând să protejeze echilibrul precar al legăturii emoţionale cu mama alcoolică şi senilă, pleacă împreună cu ea, fără prea mare tragere de inimă, într-o excursie prin Elveţia. Călătorind cu un taxi, cei doi încearcă să scape de averea pe care familia o acumulase investind în acţiuni la o firmă elveţiană de armament dând bani trecătorilor. Într-un periplu halucinant printre demonii amintirilor, între o tentativă de jaf şi teama de supradoza de fenobarbital, perechea mamă–fiu urmăreşte firul poveştii până la final.
„«They fuck you up, your mum and dad», a scris Philip Larkin, iar Christian Kracht nu gândeşte diferit. O lovitură emoţională în plex, nu există ironie, nici subterfugii: doi oameni profund traumatizaţi, expuşi cu sinceritate de gheaţă, sfâşiaţi de neputinţa de a comunica, în timp ce unul dintre ei se îndreaptă către cel mai ireversibil epilog dintre toate”, titra The Berliner la scurt timp de la publicarea cărţii.
În 2021, romanul "Eurotrash" s-a aflat pe lista cărţilor finaliste la Schweizer Buchpreis şi la Deutscher Buchpreis.
Romanul a fost pus în scenă la Berlin, de Jan Bosse la Schaubühne, cu premiera în 18 noiembrie 2021, unde a rulat neîntrerupt timp de săptămâni la rând. Diferite adaptări au fost aduse pe scenă de regizorul israelian Itay Tiran la Burgtheater din Viena şi de regizorul austriac Stefan Pucher la Thalia Theater (Hamburg).
Ediţia în limba română a cărţii este semnată de Mariana Bărbulescu, reputată germanistă, traducătoare a unor nume importante din literatura de limba germană.
Christian Kracht s-a născut la Saanen, Elveţia, pe 29 decembrie 1966. După terminarea studiilor (Sarah Lawrence College, New York), a studiat cinematografia în SUA, a lucrat ca jurnalist şi apoi a călătorit în Asia, Africa şi Pacificul de Sud. Este unul dintre cei mai importanţi scriitori contemporani de limbă germană. Romanele sale, Faserland, 1979, Ich werde hier sein im Sonnenschein und im Schatten, Imperium şi Morţii au fost traduse în 30 de limbi. A primit Wilhelm Raabe-Literaturpreis în 2012 şi Hermann-Hesse-Literaturpreis 2016 pentru romanul Morţii. Eurotrash (2021) este ultimul roman din lista celor şaisprezece cărţi publicate.
Împreună cu soţia lui, cineasta germană Frauke Finsterwalder, a scris scenariile pentru filmele "Finsterworld" (2013) şi "Sisi & I" (lansat la Berlinale 2023).
De-a lungul anilor, Christian Kracht a fost mai nominalizat la premiile International Dublin Literary Award, Prix Medicis, German Book Prize şi a câştigat printre altele Premiul Herman Hesse, Swiss Book Prize şi Swiss Literature Awards.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
