Muzeul Naţional al Ţăranului Român organizează Târgul de Sânziene de vineri, 21 iunie, până duminică, 23 iunie, între orele 10.00 - 18.00.
Vizitatorii vor găsi aici obiecte meşteşugite cu sârg şi încărcate cu semne şi înţelesuri: icoane, obiecte din lemn, ceramică, ţesături, jucării, podoabe şi multe altele.
În cele trei zile ale evenimentului, meşterii invitaţi, lemnari, pielari, ceramişti, iconari, ţesători, vor demonstra şi vor povesti despre meşteşugul practicat tuturor celor interesaţi. Nu vor lipsi nici produsele gastronomice specifice: miere, prăjituri de casă, ceaiuri, turtă dulce, palincă şi ţuică.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Duminică, 23 iunie, de la ora 11.00 la 12.00, Daniela Plugaru va povesti despre Sânziene, Rusalii şi vor fi împletite coroniţe.
Intrarea este liberă.
"24 iunie e altă sărbătoare compusă din straturi. În funcţie de zonă, unul sau altul dintre staturi are rolul principal. În Bucovina, de pildă, Sfântul Ion de Vară se bucură de o ţinere specială, fiind identificat cu Sfântul Ioan cel Nou, ale cărui moaşte se află la Suceava. Oamenii merg acolo în pelerinaj. În alte locuri, „greutatea” sărbătorii este dată de relaţia cu Sânzienele, nişte zâne bune care zboară noaptea prin văzduh. Mai ales în noaptea dinspre sărbătoarea lor, sunt foarte generoase: dau noroc pentru holde, pentru sănătate. Devin rele numai dacă le supără oamenii. De Sânziene, fetele culeg florile albe sau galbene numite sânziene şi îşi împletesc din ele cununi şi cingători. Cingătorile sunt purtate peste zi, iar seara sunt puse la uscat pentru leacuri şi cosmetice. Cununile se pun pe casă, fiecare membru al familiei are cununa lui. După felul în care se usucă, sunt luate de vânt sau cad, cununile vestesc cine va avea noroc peste an, cine se va căsători, cine va muri. De Sânziene se strâng plante de leac. Până la Rusalii plantele nu erau bune, erau ciupite de Iele. Acum se culeg pentru tot felul de boli, tot felul de vrăji. În această noapte găseşti mai uşor iarba fiarelor care descuie lacăte. De Sânziene este interzis să te scalzi. În alte locuri din ţară, sărbătoarea se numeşte Drăgaică. Câteva fete frumoase se fac Drăgăici. Una dintre ele se îmbracă în mireasă. Ea are puteri deosebite, dă bob grâului, miros florilor... După ce a fost Mireasă- Drăgaică, fata nu se poate căsători timp de trei ani" - Irina Nicolau – Ghidul sărbătorilor româneşti (Humanitas, 1998).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
