Sute de artişti au semnat o scrisoare deschisă prin care solicită organizatorilor Bienalei de la Veneţia, cel mai important festival de artă din lume, să anuleze pavilionul naţional al Israelului din acest an. Continuând să menţină pavilionul israelian, artiştii spun că "Bienala oferă o platformă unui stat de apartheid genocidar", scrie artnews.com.
Atât participanţii actuali la Bienală, cât şi cei din trecut au semnat scrisoarea, la fel ca şi câştigătorii Premiului Turner, artişti de renume şi cel puţin un curator al unei mari bienale internaţionale.
Scrisoarea vine în contextul în care bilanţul morţilor din Gaza de la atacul Hamas din 7 octombrie se apropie de 30.000 de morţi, potrivit ministerului local al Sănătăţii.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
În urma atacului Hamas, care a ucis 1.200 de israelieni şi a implicat luarea a peste 200 de ostatici, Israelul a condus în mod repetat atacuri aeriene şi o invazie terestră în Gaza. Se aşteaptă ca ţara să invadeze în curând Rafah, un oraş din sud-vestul Gaza, unde se adăpostesc aproximativ 1,5 milioane de palestinieni.
În scrisoarea deschisă se afirmă că acţiunea militară a Israelului în Gaza echivalează cu un "genocid" şi se solicită o încetare a focului.
"În timp ce lumea artei se pregăteşte să viziteze diorama statului-naţiune de la Giardini, noi credem că arta care reprezintă un stat implicat în atrocităţi continue împotriva palestinienilor din Gaza este inacceptabilă. Fără Pavilionul Genocidului la Bienala de la Veneţia", se arată în scrisoare.
Mai mult, în scrisoare se afirma că Bienala a creat un "dublu standard" prin faptul că s-a pronunţat în favoarea Ucrainei după ce aceasta a fost invadată de Rusia în 2022, în timp ce nu a făcut încă o declaraţie cu privire la Gaza. (Rusia nu a participat la Bienala din 2022 şi, din nou, nu va avea un pavilion anul acesta).
Israelul, care are o structură permanentă pentru pavilioanele sale în incinta Giardini, foarte circulată, va fi reprezentat anul acesta de Ruth Patir. În octombrie, Patir şi curatoarele Mira Lapidot şi Tamar Margalit au declarat că au fost "uimite şi îngrozite" de atacul Hamas şi au adăugat: "Sentimentul nostru imens de durere este agravat de o îngrijorare profundă cu privire la escaladarea crizei umanitare din Gaza şi se extinde la pierderea tragică de vieţi omeneşti de acolo şi la ceea ce va urma".
Între timp, Faisal Saleh, directorul Muzeului Palestinei din SUA, care a organizat o expoziţie sancţionată oficial în paralel cu Bienala de la Veneţia din 2022, a declarat că propunerea sa pentru o expoziţie în acest an a fost respinsă. Cu toate acestea, va exista un eveniment colateral care include artişti palestinieni, dar care nu este organizat de instituţia respectivă.
Alături de Saleh au fost şi alte persoane care s-au pronunţat în favoarea Palestinei: fotografa Nan Goldin, care a anulat public un proiect pentru The New York Times, susţinând că publicaţia are o "complicitate cu Israelul"; artistul Mike Parr, care ar fi fost concediat de galeristul său australian după ce a pus în scenă un performance care menţiona Israelul şi Palestina; şi David Velasco, care a fost concediat din funcţia de editor al Artforum după ce publicaţia a publicat o scrisoare deschisă a artiştilor care cereau încetarea focului. (Artforum este deţinut de Penske Media Corporation, compania mamă care deţine şi ARTnews şi Art in America).
Jesse Darling, laureat al Premiului Turner de anul trecut, a semnat, de asemenea, scrisoarea, la fel ca artişti precum Carolina Caycedo, Meriem Bennani, Naeem Mohaiemen, Frieda Toranzo Jaeger, Ahmed Morsi şi Katja Novitskova.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
