Noaptea Muzeelor 2017 a constituit un prilej pentru mii de oameni din Bucureşti şi din ţară să înfrunte ploaia, sâmbătă, pentru a vizita gratuit muzee din Capitală. Muzeul Antipa, Muzeul de Geologie, cu replici în mărime naturală ale unor dinozauri, Muzeul de Artă Veche Apuseană ”Ing. Dumitru Furnică-Minovici“, cu lucrarea ”Cap de copil”, realizată de Constantin Brâncuşi, dar şi Muzuel Naţional de Artă, unde vizitatorii au format cozi uriaşe, au fost câteva dintre atracţii.
La Muzeul de Artă Veche Apuseană ”Ing. Dumitru Furnică-Minovici“ al Academiei Române, o clădire ”de poveste”, potrivit vizitatorilor, construită în stil Tudor, cu inserţii de stil normand, 10 persoane au aşteptat să fie deschisă poarta, la ora 16.00, pentru a vedea statueta ”Cap de copil”, una dintre puţinele lucrări ale lui Constantin Brâncuşi aflate în România.
Opera de artă a fost expusă timp de 10 ore în principala încăpere, încadrată de bilioteca din lemn, cu cărţi vechi a muzeului, având în spate unul dintre vitraliile clădirii, realizate în secolele XV – XIX, de origine germană, elveţiană şi austriacă.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
În prima oră de expunere, statueta a fost admirată de zeci de persoane, majoritatea cu vârste de peste 40 de ani, care au fotografiat-o şi au citit informaţii despre ea, uitând de modernele ”selfie-uri”. Vizitatorii păşeau încet şi precaut, liniştea deplină a încăperii fiind perturbată doar de scârţâitul podelei din lemn şi de şoapte răzleţe.
Statueta ”Cap de copil“ a fost realizată de Constantin Brâncuşi în perioada sa pariziană de creaţie şi atestă stilistic influenţa pe care Auguste Rodin a exercitat-o asupra sculptorului român. Iniţial, lucrarea – bronz patinat, datat 1906, de mici dimensiuni (36 x 26 x 8 cm) – a aparţinut colecţionarului Victor N. Popp, care a obţinut-o la Paris, la scurtă vreme după organizarea unei subscripţii în favoarea sculptorului, aflat la acea vreme în condiţii economice precare.
În prezent, statueta, înscrisă în categoria Tezaur a Patrimoniului Naţional Mobil (2013/24.01.2005), aparţine Academiei Române şi face parte din colecţia donată de acadademicianul George Oprescu. Va reintra în circuitul expoziţional public odată cu inaugurarea Muzeului de Artă ”Oprescu“ al Academiei Române, la finele acestui an, după încheierea lucrărilor de restaurare executate în acest imobil.
”Am venit special pentru Bârncuşi aici. Am mai văzut lucrări ale lui, dar nu în România, din păcate, ci în SUA şi la Paris, că noi nu l-am primit. Alţii l-au luat cu braţele deschise când noi nu l-am primit”, a spus o profesoară de fizică în vârstă de peste 40 de ani, una dintre primele persoane ajunse în faţa muzeului, precizând că a donat pentru achiziţionarea de către stat a sculpturii ”Cuminţenia Pământului”, dar că nu ştie ce s-a mai întâmplat cu lucrarea.
Pe de altă parte, alte persoane au recunoscut că nu au ales să viziteze Muzeul de Artă Veche Apuseană ”Ing. Dumitru Furnică-Minovici“ în special pentru lucrarea lui Constantin Brâncuşi, ci pentru clădirea în sine.
”Am venit şi pentru locul de aici. Nu l-am mai văzut, cu toate că suntem bucureşteni. Este de o frumuseţe rară. Lucrarea lui Brâncuşi am mai văzut-o pe la Târgu Jiu, cred”, a spus o femeie în vârstă de peste 50 de ani.
”Vechiul României îţi impune un respect, cu toate că noi suntem nebuni ca români. Românii sunt cum sunt – azi e aşa, mâine e altfel. În schimb, ce este mai vechi şi mai aşezat este mult mai plăcut şi mai trainic”, a intervenit soţul ei.
Vizitatorii s-au îndreptat şi către alte exponate ale muzeului - monument istoric categoria A, donat Academiei Române în anul 1945. Colecţia este formată din peste 500 de piese şi cuprinde arme medievale şi moderne, vitralii, tapiserii, mobilier, opere ale unor pictori europeni şi cărţi vechi.
Pe aceeaşi stradă, la câţiva paşi distanţă, la Muzeul de Artă Populară "Doctor Nicolae Minovici" încă se făceau pregătiri pentru primirea vizitatorilor, în intervalul orar 18.00 – 00.30. Programul muzeului a cuprins concertele ”Clasici la Muzeu” şi ”Noapte romantică”, cu Maria Chifu (fagot), Mihaela Pletea (soprană), Olga Podobinschi (pian), Ciprian Ghiţă (contrabas), şi reprezentaţii ale spectacolelor ”Parizianca” şi ”Îngerul alb”, ale Teatrului Masca.
La Muzeul Naţional al Satului ”Dimitrie Gusti”, care a fost deschis gratuit în intervalul 16.00 - 19.00, în sala unde a fost amplasată expoziţia temporară ”În oglindă. Expresii plastice”, un vizitator părea să caute cu privirea o lucrare. Brusc, a ţintit cu privirea una dintre lucrări şi s-a repezit lângă ea, contemplând-o.
”Nu am venit special pentru această lucrare la muzeu. Am venit lângă tablou ca să mă asigur că el este. Seamănă cu Napoleon. Îi urmăresc foarte rar emisiunea”, a spus bărbatul, în faţa portretului lui Rareş Bogdan, realizat de artistul Victor Ceban.
Din programul muzeului au făcut parte spectacole de muzică şi dans popular din diferite regiuni ale ţării, precum şi un ghidaj tematic, ”Prin Satul Nou... noi monumente”.
În jurul orei 16.50, o parte din vizitatori s-au oprit din a admira exponatele, care au fost eclipsate de o ploaie torenţială. Un pensionar care privea o expoziţie de port popular a răsuflat uşurat: ”Măcar nu mai ud grădina”.
La Piaţa Victoriei, pe şoseaua Kiseleff, încă de la primele ore de acces gratuit, sute de oameni, părinţi, bunici şi copii, dar şi grupuri de tineri din Capitală şi din restul ţării au aşteptat la coadă pentru a intra la Muzeul Naţional de Istorie Naturală ”Grigore Antipa”. Aceştia au rămas la rând în ciuda ploii, adăpostindu-se sub umbrele.
Dacă o parte dintre vizitatori locuiesc în Bucureşti şi obişnuiesc să viziteze muzeul şi în restul anului, plătind bilete de intrare, alţii au venit din ţară special pentru Noaptea Muzeelor.
”Oficial, aşteptăm de 50 de minute. Vrem să mergem să vizităm mai multe muzee. Aici s-a nimerit să fie prima dată. Suntem din Constanţa şi am venit în Bucureşti special pentru Noaptea Muzeelor”, a spus un tânăr care aştepta la coadă alături de un grup de prieteni.
O tânără, însoţită de sora şi mama ei, a spus că în anii trecuţi a aşteptat la cozi şi mai mari pentru a intra la Muzeul Antipa, dar că evenimentul este unul la care îi face plăcere să participe. ”Nu ne-a speriat vremea”, a precizat ea.
Programul pregătit de Noaptea Muzeelor a inclus, între altele, vernisajul expoziţiei temporare ”Urme în timp”, în prezenţa paleoartistului Eduard Olaru. Expoziţia ilustrează evoluţia şi originile omului modern prin reconstruiri grafice ale unui număr de 16 specii de hominizi. Între orele 18.00 – 24.00 au fost programate proiecţii de filme documentare oferite de Digi Animal World. Expoziţia permanentă a putut fi vizitată gratuit în intervalul 18.00 - 24.00.
Altul a fost peisajul la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, la care intrarea principală şi expoziţia permanentă sunt închise din cauza lucrărilor de consolidare. Publicul a putut vedea trei expoziţii de Noaptea Muzeelor, între orele 18.00 şi 22.00. Două expoziţii sunt dedicate ţinutului Buzăului şi obiectelor de patrimoniu din muzeu, înregistrate cu numărul de inventar 111. O altă expoziţie, ”In Fire”, semnată de Victoria Zidaru, a fost prezentată în avanpremieră. A mai fost programat un concert al fanfarei ”Zece Prăjini” din judeţul Iaşi.
La Muzeul Naţional de Geologie, care şi-a deschis porţile de la ora 19.00 până la miezul nopţii, culoarele au fost luate cu asalt de adulţi şi copii, întâmpinaţi de un mixaj ritmat cu sunete reconstituite ale dinozaurilor, care s-au auzit din difuzoare amplasate în toate încăperile şi în curtea instituţiei.
În expoziţia permanentă, machetele de dinozauri au fost vedete pentru adulţi şi copii deopotrivă, care s-au fotografiat lângă acestea, pozând în ipostaze obişnuite sau distractive. O tânără a încurcat circulaţia pe un culoar pentru a se asigura că va aobţine o imagine ”perfectă” cu Hatzegopteryx, care să pară că este pe cale să îi muşte capul.
În afară de expoziţia permanentă, la Muzeul de Geologie au constituit noi atracţii expoziţia temporară “Grădina Dinozaurilor”, cu replici în mărime naturală ale unor specii de dinozauri care au trăit cu aproximativ 150 de milioane de ani în urmă, şi “Lumea cuarţului”, a cărei piesă centrală este un craniu sculptat în cuarţ.
În “Grădina Dinozaurilor” copiii au ajuns ghidaţi de ”urme ale paşilor” reptilelor, lipite pe podea, unii dintre cei mici dansând pe ritmul sunetelor reconstituite. În grădină, câţiva copii au încercat să urce pe unele dintre cele şapte replici. Alţi copii, dar şi adulţi, s-au fotografiat lângă exponate, fără să ia seama la nămolul format din cauza ploii.
Ştefan Marincea, directorul general al Institutului Geologic al României, a spus, pentru Agenţia de presă News.ro, că estimează că pragul muzeului ar urma să fie trecut de 15.000 – 20.000 de vizitatori, bazat pe sumarul anului trecut. El a adăugat că nu consideră că ”scandalul” cu privire la radiaţiile din muzeu ar afecta acest număr.
”Nici pe departe. Am un reper managerial - primul târg după acel scandal ne-a adus o creştere a vizitabilităţii în raport cu acelaşi târg de anul trecut în raport cu 68%. Mai ales că s-a dovedit că era o interpretare eronată a unor date de măsurători. Oricum circuitul de astăzi este astfel realizat încât să fie cât mai departe de zona în care s-ar afla acele eşantioane pe care, sigur, în acest moment suntem în curs de reevaluare şi stocare în condiţiile cerute de CNCAN (Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, n.r.)”, a spus Ştefan Marincea.
O noutate a circuitului Nopţii Muzeelor a fost expoziţia ”Muzeu 3017. Bucureştenii şi domiciliile lor la începutul secolului XXI”, deschisă la Spaţiul MATER (sub NOD Makerspace, Splaiul Unirii 160), în intervalul 12.00 - 02.00. Expoziţia prezintă şapte tipuri de locuinţe în Capitală: la bloc, la cămin, în ansambluri rezidenţiale, în ghetou, pe stradă, în case naţionalizate şi în zona periurbană. Toate aceste tipuri de locuinţe, identificate de echipa Bucharest Housing Stories, sunt prezente în expoziţie printr-o instalaţie specifică, imagini, fragmente de interviu şi obiecte.
O altă noutate în circuit a fost Muzeul de Istorie şi Cultură a Evreilor din România, care a participat pentru prima dată la Noaptea Muzeelor, cu evenimentul ”Noaptea Sinagogilor deschise”, între orele 22.00 şi 00.00. Complexul muzeal format din cele trei sinagogi, aflate în Piaţa Sf. Vineri, cu trei expoziţii, şi-a aşteptat vizitatorii, sâmbătă seară. La Sinagoga Mare vizitatorii au putut vedea expoziţia “Memorialul Martirilor Evrei”, precum şi un fragment din spectacolul de teatru ”Bucureşti 41 tur-retur” al Teatrului Evreiesc de Stat.
Noaptea Muzeelor s-a încheiat la ore diferite, stabilite de instituţiile înscrise în circuit, ultima care şi-a închis porţile fiind Muzeul Naţional de Artă al României, la ora 05.00 şi tocmai de aceea vizitatorii au format cozi uriaşe, aşteptând în linişte să le vină rândul pentru a vizita sălile de expoziţie. Sediul central a putut fi vizitat de la ora 11.30 la 16.30 - Sala Tronului şi Sufrageria Regală -, iar Galeria Naţională şi cea de Artă Europeană au fost vizitate până la ora 05.00.
Muzeul Colecţiilor de Artă prezintă expoziţia ”Ştefan Câlţia. Obiecte grăitoare”, care a putut fi vizitată, de asemenea, până la ora 05.00.
Cu prilejul Nopţii Muzeelor, MNAR a lansat aplicaţia ”ARTmobile - Un muzeu la îndemână!”, disponibilă pentru sistemele de operare Android şi iOS. Cu ajutorul ei, vizitatorii putut să admire lucrările din toate cele trei galerii permanente - Galeria de Artă Europeană, Galeria de Artă Veche Românească şi Galeria de Artă Românească Modernă.
Organizatorii au anunţat pe pagina de Facebook a Nopţii Muzeelor un record de participare la ediţia din acest an a evenimentului, cu 55 obiective în Bucureşti şi 220 în toată ţara.
În România, Noaptea Muzeelor este organizată de către Reţeaua Naţională a Muzeelor, membră în conducerea celei mai mari reţele pan-europene a muzeelor - Network of European Museum Organisations.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
