Cristina Andrei, manager general al Muzeului Naţional ”George Enescu”, a declarat într-un interviu pentru Agenţia de presă News.ro că instituţia pe care o administrează va intra pentru doi ani într-un proces de restaurare. Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei şi Casa memorială, unde marele compozitor a trăit în ultimii ani petrecuţi în România, aflată în spate, sunt într-un stadiu avansat de degradare, o serie de decoraţiuni şi statuete exterioare fiind distruse.
”Renovarea va începe anul următor şi implică lucrări specifice şi de mare acurateţe. Este un proiect care este derulat de Unitatea de Management a Proiectului de pe lângă Ministerul Culturii. Ei manageriază întreaga lucrare. Această lucrare se va înfăptui cu fonduri europene, de la Banca de Dezvoltare, fonduri rambursabile, aşa că noi nu putem decât să deschidem uşile şi să-i invităm să înceapă. Proiectul este făcut, o serie de avize au fost deja obţinute. Mai sunt câteva etape de parcurs în birocraţia aceasta legislativă, peste care evident că nu se poate trece”, a declarat pentru News.ro, directorul Cristina Andrei.
Directoarea Muzeului mai spune că este nevoie de o reabilitare serioasă a celor două clădiri de pe Calea Victoriei 141, de la consolidare la refacerea elementelor decorative, care se degradează pe zi ce trece.
”E nevoie de consolidare, elementele decorative trebuie refăcute, ca să nu mai vorbesc de faptul că în spate, Casa Memorială, în care Enescu a locuit înainte de a părăsi definitiv România, între anii 1945-1946, casa aceea se află într-o stare destul de precară. Sperăm ca echipa care va câştiga licitaţia să înceapă cu acea casă memorială, unde am gândit o compartimentare, în aşa fel încât să folosim spaţiul cât mai judicios cu putinţă. În momentul de faţă expoziţia de acolo are trei încăperi, exact cele locuite de Enescu, şi în rest sunt câteva birouri. Avem un pod extraordinar de generos ca spaţiu, care este inclus în proiect ca spaţiu de birou”, a completat Cristina Andrei, muzeograf al Muzeului din 1995 şi manager din 2012.
Palatul Cantacuzino a fost construit în 1902 pentru ”Nababul” Gheorghe Grigore Cantacuzino. Aceasta l-a lăsat moştenire fiului său care a fost căsătorit cu Maruca, viitoare soţie a lui George Enescu.
”În exterior, Palatul are o serie de decoraţiuni, de statuete şi pică din ele. Găsim pe jos bucăţele. Va fi o muncă dificilă pentru că nu orice echipă de muncitori poate intra aici şi să zugrăvească”, a precizat directoarea, care cunoaşte toate cotloanele monumentului, la fel şi patrimoniul deţinut.
”Deţinem cvasitotalitatea manuscriselor muzicale ale lui George Enescu, acest lucru este cel mai preţios şi, evident, unicat. Apoi, instrumentele: câteva dintre viorile lui Enescu, Guarnieri fiind cea mai cunoscută, care de câţiva ani este mânuită de Gabriel Croitoru. Vioara are o calitate sonoră deosebită şi faptul că se cântă îi sporeşte calităţile. Instrumentul cu coarde trebuie cântat. Avem, de asemenea, o colecţie de scrisori, articole de presă”, mai spune Cristina Andrei.
În custodia Muzeului Naţional ”George Enescu” mai intră Vila Luminiş de la Sinaia şi casa de la Tescani. De joi, patru dintre casele lui Enescu - Bucureşti, Sinaia, Dorohoi şi Liveni - vor putea fi vizitate virtual, în expoziţia digitală ”Enescu 360”, cu ajutorul tehnologiei Samsung Gear VR.
”Noi deţinem Palatul Cantacuzino de la Bucureşti, Vila Luminiş de la Sinaia, care a fost construită de Enescu din banii lui strânşi cu efort în urma turneelor istovitoare, şi casa de la Tescani, despre care spuneam că nu a putut fi cuprinsă în proiectul digital din lipsă de timp fizic. Urmează. Până la urmă nici nu trebuie să oferim tot odată. Muzeul Memorial din Dorohoi şi Casa Liveni, casa în care s-a născut, aparţin de Muzeul de Istorie din Botoşani, dar şi ele au fost incluse în aplicaţia Samsung pentru a avea un traseu coerent, unde s-a născut, unde a trăit, unde a activat, unde şi-a petrecut vacanţele. Sigur că ar fi interesant de urmărit şi pe unde a mers Enescu la Paris, pe Rue de Clichy, la Viena, unde a studiat. Astăzi mai există doar imobilele, dar şi poveştile. Poate vom merge şi acolo virtual”, este dorinţa managerului.
Casa de la Tescani, monument istoric de la 1880, va trebui consolidată de asemenea.
”Aştept renovarea pentru că trebuie să gândim expoziţia permanentă de aici. Nu mai vreau vitrine de acum 20 de ani, vreau ceva modern, atractiv, dar în acelaşi timp să păstrăm conţinutul ştiinţific, pentru că până la urmă nu întâmpinăm publicul numai cu luminiţe, flashuri, ecrane sau imagini banale. Trebuie să spunem povestea lui George Enescu. Acelaşi lucru ar trebui să se întâmple şi la Tescani. Conacul este mult mai vechi decât Palatul de aici, este din sec. XIX şi prezintă deteriorări, trebuie consolidat”, a mai precizat Cristina Andrei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
