O variantă a sculpturii „Sărutul”, realizată de unul dintre cei mai emblematici reprezentanţi ai sculpturii universale, Auguste Rodin, este scoasă la licitaţie în Licitaţia de Primăvară 2023, care marchează şi împlinirea a 500 de licitaţii organizate de Casa de Licitaţii A10 by Artmark.
Opera „Sărutul” are un preţ de pornire de 80.000 de euro şi provine din colecţia istorică a unui ilustru ofiţer român din armata regală.
Atunci când a creat-o, artistul a fost inspirat de povestea de dragoste dintre Paolo Malatesta şi Francesca da Rimini, două personaje ale „Divinei Comedii” de Dante Alighieri, care au fost surprinşi de soţul Francescăi sărutându-se, fiind ucişi şi condamnaţi să îşi petreacă eternitatea în infern.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Rodin a realizat „Sărutul” în 1889, în marmură, pentru Expoziţia Universală de la Paris, la comanda Ministerului francez al Culturii, după ce, în prealabil, începând cu 1882, a testat diverse variante şi posturi ale temei (iniţial drept relief al sculpturii monumentale a Porţilor Infernului). Ulterior Rodin recalibrează sculptura, devenită celebră, în câteva variante de înălţime, şi le toarnă în bronz, cu ajutorul lui Emile Leblanc Barbedienne, în câteva exemplare, unul dintre ele fiind cel prezent în Licitaţia aniversară de Primăvară 2023.
Exemplare păstrate în colecţii private şi muzee din lume
Majoritatea exemplarelor se păstrează în importante muzee de artă din lume, iar unele dintre cele existente în colecţii private s-au adjudecat în ultimii ani în licitaţii la valori de sute de mii ori chiar milioane de euro. Spre exemplu, recent, în 2018, una dintre cele mai importante case de licitaţii din Marea Britanie a reuşit adjudecarea unui exemplar redus din bronz cu nu mai puţin de 14 milioane de euro (crescând, astfel, valoarea tuturor celorlalte exemplare care există în colecţii private).
Lotul aflat în Bucureşti şi scos la licitaţie este însoţit de un certificat de autenticitate eliberat recent, în 2022, de Comitetul Auguste Rodin, care identifică precis exemplarul şi precizează că descoperirea urmează să fie curând inclusă în noua ediţie a Catalogului Rezonat Auguste Rodin (Catalogue Critique de l’oeuvre Sculpté d’Auguste Rodin).
Opera s-a aflat în familia colonelului Nicolae Ionescu, ofiţer în armata regală. El a aparţinut unei înstărite familii prahovene, ce deţinea vii şi sonde de petrol pe Valea Prahovei (Urlaţi), înrudită cu familiile Macovei (proprietari de vii la Odobeşti) şi Constantin Vişoianu (fost ministru de externe al României în perioada celui de-al doilea război mondial), şi a achiziţionat probabil sculptura de Rodin în perioada 1906-1910. În România, bronzuri de Rodin, turnate de acesta în timpul vieţii, au figurat rar în colecţii, dar întotdeauna în colecţii ale unor personalităţi ale României de început de secol, precum Regina Elisabeta sau omul politic Ioan Kalinderu (cumpărată de acesta pentru Muzeul Kalinderu, cu sprijinul moştenirii Eustaţiadis, astăzi în colecţia Muzeului Naţional de Artă).
„Sărutul” nu este singura sculptură celebră prezentă în licitaţia din 29 martie. Alături de opera semnată de maestrul francez Auguste Rodin îşi face apariţia, în cadrul Licitaţiei de Primăvară, şi sculptura „Arcaş în repaos”, realizată în bronz de Ion Jalea, având un preţ de pornire de 5.000 de euro. Varianta în piatră, originară, a modelului „Arcaşului”, sculptată în 1926, se află în faţa Muzeului „Ion Jalea” din Constanţa, iar o altă variantă a operei avea să fie cumpărată de statul român şi folosită drept port-drapel al principalelor expoziţii internaţionale de promovare a artei româneşti, care au avut loc în anii ’30 şi ’40 la Paris, Barcelona, Oslo, Zürich sau Amsterdam.
„Licitaţia de Primăvară. Licitaţia aniversară nr. 500 (partea I)” va avea loc miercuri, 29 martie, ora 19.00, la InterContinental Athénée Palace, Sala „Regina Maria”, reunind 151 de opere de artă semnate de Marii Maeştri ai Artei Româneşti: Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Dărăscu, Samuel Mutzner, Constantin Piliuţă, Iosif Iser ori Horia Bernea.
Expoziţia capodoperelor este deschisă publicului larg la Palatul Cesianu-Racoviţă, din str. C.A. Rosetti, de luni până duminică, în intervalul orar 10:00-20:00.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
