O nouă ediţie, revăzută, a „Jurnalului” lui Franz Kafka, în curs de apariţie

O nouă ediţie, revăzută, a „Jurnalului” lui Franz Kafka este în curs de apariţie în colecţia ANANSI. World Fiction într-un format grafic deosebit.

Înscris în lista celor mai importante cărţi ale secolului trecut, „Jurnalul” este prezent prin traduceri în librăriile din întreaga lume şi este considerat capodoperă a lui Kafka.

Notele de jurnal ale lui Franz Kafka, scrise în limba germană între 1910 şi 1923, includ observaţii, detalii despre viaţa de zi cu zi, reflecţii asupra ideilor filozofice, relatări ale viselor şi idei pentru viitoare cărţi. Jurnalul oferă o imagine detaliată a gândurilor şi sentimentelor scriitorului, precum şi a unora dintre cele mai memorabile afirmaţii ale sale.

„Traducerea a fost făcută după volumul «Tagebücher in der Fassung der Handschrift», apărut în 1990 la editura S. Fischer din Frankfurt am Main, unde textul jurnalului este îngrijit de Michael Müller, iar cel al însemnărilor de călătorie de Malcolm Pasley. Acest volum reprezintă traducerea celor douăsprezece caiete de Jurnal, a dosarelor intercalate cronologic între acestea şi a însemnărilor de călătorie. Aşa cum se poate vedea şi din titlul original, volumul amintit respectă «varianta din manuscris». Aparatul critic urmează îndeaproape o selecţie a numeroaselor şi amănunţitelor note din volumul «Tagebücher in der Fassung der Handschrift. Kommentarband», editat de Hans-Gerd Koch, Michael Müller şi Malcolm Pasley, volum apărut în acelaşi an, tot la editura S. Fischer, şi care însoţeşte, completează şi comentează «Jurnalul»”, afirma regretatul traducător Radu Gabriel Pârvu în nota care însoţeşte ediţia publicată de editura Pandora M în cadrul colecţiei ANANSI. World Fiction.

„Jurnalul” lui Franz Kafka reprezintă lumea interioară a unui om care s-a simţit toată viaţa un proscris. Tot ceea ce Kafka a încercat să ascundă în literatura lui este aici asumat: „Urăsc tot ceea ce nu se referă la literatură; mă plictiseşte faptul de a purta discuţii (chiar dacă ele au subiect literar); mă plictiseşte să fac vizite, iar bucuriile şi suferinţele rudelor mele mă plictisesc până-n adâncul sufletului. Când fac conversaţie, tot ceea ce gândesc îşi pierde din importanţă, din seriozitate şi din autenticitate. Spaima de a avea o relaţie, teama că mă voi revărsa în partea cealaltă. Atunci nu voi mai fi niciodată singur”.

Născut în 1883 la Praga, într-o comunitate evreiască germanofonă, Franz Kafka este cel mai mare dintre cei şase copii ai familiei unui mic negustor. În copilărie n-au lipsit conflictele cu autoritatea paternă, îmblânzite adesea de apropierea mamei, o femeie educată. Elev şi apoi student strălucit, Kafka a urmat, împins de voinţa tatălui, studii de drept, definitivându-le cu o diplomă de doctorat. În timpul studiilor şi-a făcut prieteni printre artişti, scriitori şi studenţi la filosofie. Tot atunci l-a cunoscut pe Max Brod, care avea să-i fie alături pe tot parcursul vieţii. Din 1906, a lucrat pentru o firmă de asigurări. În această perioadă a scris primele povestiri, pe care avea să le publice în volum, sub titlul „Contemplaţie”, în 1913. „Metamorfoza” a apărut în 1915, urmată de „Verdictul”, în 1916, de „Colonia penitenciară” şi de un volum de povestiri dedicat tatălui său, „Un medic de ţară”, în 1919. Constrâns de sănătatea precară, Kafka a renunţat la slujbă şi a părăsit Praga, unde a revenit cu trei luni înaintea morţii (iunie 1924). „America”, „Procesul” şi „Castelul”, romane rămase neterminate, nu ar fi fost cunoscute publicului fără ajutorul prietenului Max Brod. Acesta le-a publicat postum, împotriva dorinţei autorului lor, care le voia arse.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.