Mausoleul de la Bobda, monument construit la 1860, aflat la 20 de kilometri de Timişoara, este în ruină. Prezentatorul tv Dan Negru a semnalat degradarea monumentului pe Facebook şi i-a îndemnat pe cei care se întorc de la schi din Austria să fie atenţi că şi în România există rămăşiţe de pe vremea imperiului austro-ungar care ar trebui readuse la viaţă. Revoltat, el a subliniat că edificiul, pe care îl ştie degradat din copilărie, avea clopote comandate la Viena şi era renumit în fostul imperiu.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

"Când vă întoarceţi din vacanţa de ski din Austria, opriţi-vă să vedeţi şi rămăşiţele Austriei în România! În satul Bobda, lângă casa bunicilor mei, se află o biserică-monument istoric construită pe vremea Imperiului Austro-Ungar. O ştiu prăbuşită încă din copilărie şi o văd cum moare an după an. Clopotele bisericii au fost comandate la Viena şi construcţia era renumită în fostul Imperiul Austro-Ungar. Ce au ştiut ăia să construiască am ştiut noi să prăbuşim!", a scris Dan Negru.

Mausoleul făcea parte din domeniul baronului Csávossy Gyulan, care a construit în secolul al XIX-lea pe lângă acest monument şi un castel.

Evenimente

28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Basilica Esztergom după care a fost construit Mausoleul din Bobda (Foto: Facebook)
Basilica Esztergom după care a fost construit Mausoleul din Bobda (Foto: Facebook)

Potrivit informaţiilor de pe site-ul Enciclopedia României, baronul a construit "un castel cu 42 de camere, parcuri, diverse acareturi şi herghelii. Peste drum de castel, Csavossy a ridicat un mausoleu care imita bazilica din oraşul ungar Esztergom".

"Baronul s-a stins din viaţă la 10 septembrie 1911. El şi familia au fost depuşi în criptele din mausoleu. Totuşi, datorită dimensiunilor, mausoleul a început cu timpul să fie folosit ca lăcaş de cult romano-catolic. Decăderea Csavaossy-lor a dus la vânzarea proprietăţilor, în special al castelului. Acesta a fost demolat şi vândut cărămidă cu cărămidă, atunci când noul proprietar nu a putut să-şi achite datoriile la bancă”, potrivit aceleiaşi surse.

"După cel de-al Doilea Război Mondial mausoleul-biserică a fost profanat de însuşi primarul comunei, fapt pentru care a fost condamnat la 2 ani de închisoare. În 1950, Bobda a trecut sub administrarea comunei Cenei. Între 1951-1956, din Bobda au fost deportate în Bărăgan 60 de persoane".

După  Revoluţia din 1989, monumental a fost iarăşi abandonat.

Acoperişul nu mai există în mare parte, turla stă să cadă, iar pereţii sunt scorojiţi. Din fotografii se vede un clopot, iar pe frontispiciu a rămas inscripţia: "Fie ca ajutorul divin să rămână întotdeauna cu noi".

Unul dintre urmaşii baronului a făcut câteva precizări pe Facebook despre construcţia realizată de fratele stră-străbunicului său:

"Biserica-mausoleu din Bobda a fost construită de fratele stră-străbunicului meu, baronul Csávossy Gyula, de religie romano-catolică. Descendenţii săi au emigrat în 1925 în Canada. Baronul a murit încă în anul 1911, iar mausoleul l-a lăsat comunităţii locale, în schimbul unei administrări ca un bun proprietar. După incheierea celui de al Doilea Război Mondial, primarul de atunci a dispus spargerea cavourilor nobiliare, în speranţa găsirii unor comori. Sub privirile stupefiate ale localnicilor prezenţi, s-au prădat mormintele, fără a se găsi vreo comoară importantă. Din spusele localnicilor reiese că, în schimb copiii din zonă s-au distrat copios, jucând fotbal cu craniile donatorilor, până când nişte oameni de bună credinţă au adunat rămăşitele pământeşti provenite din mormintele vandalizate şi le-au înmormântat creştineste în Cimitirul catolic. Primarul de atunci pentru faptele sale a fost condamnat la doi ani închisoare, între anii 1946-47. Dar vandalizarea bisericii a continuat... În prezent, nu există comunitate romano-catolică în Bobda. Comunitatea locală, proprietara unui monument istoric de mare valoare odinioară, nu are bani şi poate nici interes să investească într-o lucrare de reabilitare... Gurile rele spun, că şvabii romano-catolici plecaţi din zonă ar fi făcut o donaţie de nu se ştie câte mărci germane după 1989. Cine ştie unde au ajuns banii? Sic transit gloria mundi”, a povestit Csavossy Gyorgy.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.