Austria ar putea să returneze operele artistului său emblematic Egon Schiele, la 80 de ani de la închierea războiului. Într-o nouă bătălie juridică cu moştenitori americani se află colecţia excepţională a unui artist de cabaret evreu, care deţinea peste 400 de opere, dintre care 81 ale celebrului expresionist, înainte de a fi ucis de nazişti la Dachau în 1941, potrivit AFP.
Fritz Grünbaum, o celebritate a anilor '20, avea mai degrabă fler pentru afaceri: valoarea totală actuală a ansamblului este estimată la aproximativ 500 de milioane de euro, potrivit cotidianului austriac Der Standard.
Potrivit anchetei desfăşurate de autorităţile austriece, cumnata colecţionarului a reuşit să recupereze preţiosul lot Schiele înainte de război, înainte de a fugi în străinătate şi de a vinde operele unui comerciant de artă elveţian în anii 1950.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Prin urmare, Muzeul Leopold din Viena deţine în mod legal zece picturi şi desene - inclusiv celebrul ulei pe lemn "Oraşul mort III" (1911) -, iar Albertina alte două.
Moştenitorii săi le revendică de mai bine de două decenii, dar în 2010 o comisie specială a recomandat guvernului să nu le restituie, după ce un raport de 112 pagini a arătat că nu a fost dovedită nicio spoliere.
Cercetările fuseseră "meticuloase", spune acum Ministerul Culturii pentru AFP. Şi lucrurile s-au mai liniştit. Până când justiţia americană a decis altfel.
Pentru că, în 2016, legea Hear (Holocaust Expropriated Art Recovery Act) a prelungit termenul pentru a cere restituirea unei opere, permiţându-le moştenitorilor lui Fritz Grünbaum să se adreseze din nou justiţiei.
Iniţial, aceştia şi-au concentrat eforturile asupra schiţelor lui Schiele expuse în Statele Unite.
Apoi, în 2018, procuratura din New York a validat o versiune complet diferită a poveştii, cea reconstituită de reclamanţi.
Fritz Grünbaum a fost într-adevăr jefuit. Se spune că naziştii i-ar fi vândut colecţia pentru a susţine efortul de război.
De atunci, a avut loc o restituire după alta.
Unele muzee, cum ar fi MoMA din New York, au renunţat de bunăvoie, în timp ce altele au aşteptat o hotărâre judecătorească. Doar unul singur, salvat de prescripţie, a reuşit să păstreze o piesă.
În decurs de câteva luni, zece dintre ele şi-au schimbat proprietarii. Valoarea totală: cel puţin unsprezece milioane de euro.
În ceea ce priveşte Austria, ea este la rândul ei vizată de o plângere în decembrie 2022, care o acuză că "s-a îmbogăţit ilegal şi în mod injust", potrivit textului consultat de AFP, depus la tribunalul din New York.
Precedentul Klimt
Dar Viena nu este de acord. Guvernul austriac susţine că nu există nicio dovadă că această colecţie Grünbaum a fost furată în timpul regimului lui Hitler.
Acesta merge chiar mai departe, contrazicând justiţia americană: "desenele returnate în Statele Unite au ajuns şi pe piaţa de artă" în mod legal, tot "prin intermediul" cumnatei artistului de cabaret.
"Dovezile sugerează că această colecţie a rămas în posesia familiei după sfârşitul regimului nazist", explică ministerul.
Pentru această ţară de 9,1 milioane de locuitori, care a returnat deja 15.800 de opere şi care nu joacă în aceeaşi ligă cu marile muzee americane, miza este mare: Muzeul Leopold găzduieşte cea mai mare colecţie de opere ale lui Schiele din lume.
Considerat "redescoperitorul", Rudolf Leopold (1925-2010) a achiziţionat aproximativ 6.000 de lucrări din Epoca de Aur a Vienei, reunite în acest cub de calcar alb construit special în 2001 în inima Vienei.
În anii 2010, instituţia returnase deja două desene de Schiele din colecţia Karl Maylander, un alt colecţionar evreu asasinat de nazişti. Albertina returnase, de asemenea, cinci schiţe.
Lumea artei îşi aminteşte mai ales de o luptă umilitoare, imortalizată în film. Aceasta a opus o reclamantă americană, care dorea cinci tablouri ale unui alt artist vienez celebru, Gustav Klimt, şi Austria, care a renunţat la ele cu inima strânsă în 2006. Ulterior, acestea au fost vândute la licitaţie pentru o sumă record de 328 de milioane de euro.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
