Cineaştii Cristian Mungiu şi Claude Lelouch au fost, sâmbătă seară, protagoniştii „Débat des auteurs” care a avut loc în cadrul celei de-a zecea ediţii a Les Films de Cannes à Bucarest. Ei au vorbit despre situaţia cinematografiei, a filmului de autor, despre influenţa pe care o exercită platformele de streaming, despre societate şi cultură.
„Cum arată astăzi cinema-ul de mâine?”, „Ce reprezintă platformele de streaming şi ce schimbări aduc?”, „Cum va arăta cinematografia de autor de mâine?” au fost întrebările principale adresate de criticul de film Ionuţ Mareş celor doi regizori.
Claude Lelouch este de părere că trebuie să acceptăm toate noutăţile. „Viaţa mea este legată de filmul pentru marele ecran”, a spus el.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
„Nu sunt în măsura de a critica Netflix, dar am văzut «Roma», care este un film minunat pe marele ecran. Nu am putut să îl privesc la televizor. E o emoţie total diferită. Nu poţi transmite asta la fel şi pe micul şi pe marele ecran”, a spus el.
Lelouch a adăugat că, după o carieră de 60 de ani, nu ar putea să realizeze filme pentru astfel de platforme. „Pentru asta trebuie să scrii şi să regizezi într-un anumit fel”.
„Cred că toate aceste platforme luptă împotriva marelui ecran, dar la un moment dat publicul se va sătura şi va vrea să revină în sălile de cinema”, a concluzionat francezul. Ca autor, a vrut să facă filme pentru marele public, pentru că, spune el, istoria cinematografiei este datorată acestui gen, nu neapărat lui Orson Welles şi Godard.
Mungiu a fost de acord că este diferită calitatea emoţiei transmise şi a adăugat: „Trebuie să admitem că cei care s-au născut având internet şi telefoane mobile sunt altfel de oameni, de pe o altă planetă. Lumea s-a schimbat fundamental. Este mai important să ne concentrăm pe ce fel de conţinut le oferim şi nu pe felul în care ajunge conţinutul la ei, pentru că această opţiune e ceva ce nu putem controla”.
El a subliniat: „Prefer un film narativ Netflix unui film Marvel pe marele ecran şi asta cred că trebuie să încurajăm. Să îi încurajăm pe tineri să nu vadă doar jocuri video cu actori vii”.
Regizorul român a mai spus că ritmul povestirii este cel care se schimbă constant în cinematografie. „Astăzi, povestim unei generaţii care nu are răbdare să stea pe scaun 5 minute şi să se gândească la ceva sau să tacă şi să se uite pe geam. Şi noi, la vârsta noastră, suntem contaminaţi să verificăm dacă ne-a scris cineva sau ce s-a mai întâmplat. Cred că modificarea fundamentală e a felului în care continutul va ajunge la noi. La genul de presiune pe care o punem noi înşine nu mai avem timp să ieşim din casă să mergem la cinema, pentru că această facilitate de a vedea orice film când vrei a câştigat de mult”.
Lelouch este de părere că e un „mare meci” pe care cinema-ul îl va câştiga, chiar dacă va dura „vreo zece ani”.
„Marele meci a început şi cinema-ul îl va câştiga. Nu cred că avem cum să mergem împotriva acestei stări de lucruri şi cred că meciul acesta va dura vreo zece ani”, a tranşat el.
Cristian Mungiu a recunoscut că nu vede reuşita în acest meci. „Dacă nu facem ceva... De la sine, nu cred că educaţia şi cultura câştigă vreodată. Câştigă doar dacă sunt puse în faţă de un efort al cuiva care are un plan, care încearcă să protejeze cultura prin educaţie, pentru că, trebuie să spunem asta, cultura nu vine natural”.
El a continuat: „Odată cu pierderea celor 600 de săli, în România, nu vorbim doar despre o pierdere logistică, e o pierdere de obişnuinţă socială. Ieşitul din casă la cinema, atunci, era o experienţă. Dacă vrem să avem speranţă să se schimbe ceva trebuie să opunem o forţă proactivă acestei realităţi economice bazată pe faptul că trebuie să îi dai consumatorului ce vrea”.
Mungiu a afirmat că efortul educaţional trebuie început la o vârstă timpurie. „Acum, în contrapondere cu educaţia pe care mi-aş dori-o pentru copii, avem toate canalele care îi iau cu asalt comercial de la cele mai mici vârste. Nu trebuie condamnat ce le place, dar trebuie să ne insinuăm pe aceste canale şi să încercăm să le dăm mici pastile, să le dăm opţiuni, să vadă că există şi altceva. Copii se vor exprima în felul lor, nu în al nostru, asta este clar”.
Cineastul român este de părere că este nevoie de trei lucruri pentru a reuşi o schimbare: „Este nevoie de resurse, de viziune şi de voinţa de a implementa un plan. Întrebarea e ce avem de făcut la un stat al nostru. Avem atâtea urgenţe de rezolvat încât cultura este ultima. Nu a fost, nu este şi nu va fi pe termen imediat prioritatea nimănui. Nu pot să am pretenţia că ar trebui să fie, într-o ţară ca a noastră. De fiecare dată când se schimbă ministrul Culturii, mă duc să vorbesc cu el. Am avut naivitatea să scriu acum 15 ani, în numele grupului de cineaşti cu care am pornit la drum, un fel de manifest vizionar al lucrurilor pe care trebuiesă le schimbăm. E valabil şi azi, pentru că de atunci au fost nenumăraţi miniştri. Până să mă duc a doua oară să întreb dacă am reuşit să implementăm ceva din ce am povestit, el nu mai e”.
„Trebuie să rezolvăm lucrurile într-o ordine firească, să ajungem la o anumită stabilitate socială. Până la urmă, totul ţine de prosperitate. Când creezi o societate prosperă, începi să ai resursele, calmul şi tihna necesare să te gândeşti şi la altceva decât la urgenţe. Dacă suntem pe drumul ăsta, nu ştiu să spun”, a încheiat Mungiu.
Les Films de Cannes à Bucarest 2019 a debutat vineri şi se va încheia pe 27 octombrie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
