Islanda va marca, duminică, dispariţia primului gheţar din cauza schimbărilor climatice, iar oamenii de ştiinţă susţin că alţi 400 de gheţari de pe insula subarctică sunt în pericol.
O placă din bronz va fi dezvelită în cadrul unei ceremonii care va avea loc după-amiază în vestul Islandei, scrie AFP. La comemorarea gheţarului Okjokull vor participa cercetători locali şi oameni de ştiinţă de la Rice University din Statele Unite, care au iniţiat proiectul.
Prim-ministrul islandez, Katrin Jakobsdottir, ministrul Mediului, Gudmundur Ingi Gudbrandsson, şi Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile omului, Mary Robinson, vor participa la eveniment.
„Acesta va fi primul monument dedicat unui gheţar pierdut din cauza schimbărilor climatice”, a spus Cymene Howe, profesor de antropologie la Rice University.
Placa va purta inscripţia „O scrisoare pentru viitor” şi trage un semnal de alarmă privind topirea gheţarilor şi efectele pe care le are schimbarea climei.
„În următorii 200 de ani, toţi gheţarii noştri vor urma aceeaşi cale”, mai stă scris pe placă. În plus, este inscripţionat „415 ppm CO2”, referinţă la nivelul record de dioxid de carbon măsurat în atmosferă în luna mai a acestui an.
Prin comemorarea şi ridicarea unui monument pentru un gheţar topit, oamenii de ştiinţă vor să sublinieze ce este pierdut şi să atragă atenţia asupra faptului că acest lucru reprezintă ceva ce oamenii „au «realizat», deşi nu este ceva de care să fim mândri”.
Islanda pierde anual aproximativ 11 miliarde de tone de gheaţă, iar oamenii de ştiinţă se tem că toţi cei peste 400 de gheţari de pe insulă vor dispărea până în 2200, au mai spus Howe şi Dominic Boyer de la Rice University.
Okjokull a pierdut statutul de gheţar în 2014, aceasta fiind o premieră pentru Islanda.
În 1890, gheţarul avea o suprafaţă de 16 kilometri pătraţi, în timp ce în 2012, de doar 0,7 km pătraţi, potrivit unui raport întocmit în 2017 de University of Iceland.
„Am luat decizia că nu mai este un gheţar viu, era doar gheaţă moartă, nu se mişca”, a spus glaciologul Oddur Sigurdsson, de la Icelandic Meteorological Office.
Pentru a avea statut de gheţar, masa de gheaţă şi zăpadă trebuie să fie suficient de groasă pentru a se mişca pe baza propriei greutăţi. Astfel, grosimea trebuie să fie de 40 - 50 de metri.
Potrivit unui studiu publicat în luna aprilie a acestui an de International Union for Conservation of Nature (IUCN), aproximativ jumătate dintre siturile lumii şi-ar putea pierde gheţarii până în anul 2100, dacă emisiile gazelor cu efect de seră vor continua să aibă acelaşi volum.
Sigurdsson crede că nimic nu poate fi făcut acum pentru a opri acest lucru.
Parcul naţional Vatnajokull din Islanda, inclus pe lista monumentelor UNESCO, găzduieşte cea mai mare calotă glaciară din Europa.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
