Ion Caramitru, unul dintre invitaţii primului panel din cadrul Festivalului de Film şi Istorii Râşnov (FFIR), a vorbit sâmbătă dimineaţă despre „momentul zero” din decembrie 1989, a povestit cum a ajuns la Televiziunea Română în ziua de 22 şi despre cei care au devenit masă de manevră pentru puterea neo-comunistă care a condus ţara până acum.
Primul panel al FFIR, „Decembrie '89”, i-a avut invitaţi pe actorul Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional din Bucureşti, regizorul Stere Gulea, realizator, între altele, al documentarului „Piaţa Universităţii”, avocatul Antonie Popescu, membru al Ligii studenţilor în anii 1990, şi profesorul Alexandru Gussi, fost consilier prezidenţial.
Caramitru, cel care pe 22 decembrie, anunţa în direct la Televiziunea Română că „dictatorul a fugit”, a povestit întâmplările din acea zi şi a vorbit despre discursul ţinut la Londra, în Camera Comunelor, în 1992.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
„Am ajuns acolo (la TVR, n.r.) plecând cu o mare de oameni din zona Pieţei Romane, unde fusese un blocaj făcut de taburi, sub conducerea unui maior, care mă implora să plec de acolo, pentru că eram acolo de 48 de ore. Eu întrebam de ce. «Pentru că o să primim ordin să se tragă şi nu o să avem încotro». Toată zona era plină de tineret (...) În spate, erau trei rânduri de soldaţi”.
L-a anunţat pe maiorul respectiv că ministrul lor, generalul Milea, „a fost sinucis”, iar militarul, după ce s-a convins, a spus plângând: „Nu mai am ordin, nu ştiu ce să fac, mă pun la dispoziţia dumneavoastră”.
Instinctiv, a spus Caramitru, „am mers spre televiziune”.
„Am intrat în Studioul 4, acolo l-am întâlnit pe Mircea Dinescu, care venea din arestul lui la domiciliu. Ne ştiam din vedere. I-am spus: «Tu trebuie să scrii ceva, că trebuie să declarăm ceva». Avea un carneţel, s-a apucat să scrie. Între timp, acolo era o nebunie. Ceauşescu era liber, plecase cu elicopterul, nu ştia nimeni dacă se va întoarce şi, dacă se va întoarce, cum se va întoarce. Totul era pe câmp deschis”.
Starea de urgenţă era declarată, iar ocuparea televiziunii era „o crimă statală”, a mai explicat Caramitru.
„Echipa de televiziune, care era de serviciu, ne-a spus: «Nu se poate emite, pentru că nu este energie». Am rămas într-o stare de surescitare nebună, aşteptând momentul în care să putem apărea. A venit şi acel moment, am fost puşi parcă cu mâna în jurul acelei mese, ca să intrăm toţi în cadru. În acel moment, Dinescu, pe care îl ştiţi cât de, cum să spun, apucat e, îşi lăsase carneţelul în altă parte. Scrisese ceva, eu eram într-o stare de spirit complet nebună, şi i-am luat carneţelul... Apropo de expresia care a făcut istorie şi folclor, i-am spus: «Mircea, arată că lucrezi». De aici şi până la Vadim Tudor care mi-a pus în gură «fă-te că lucrezi» e o diferenţă foarte mare”.
Câteva minute, a povestit el, au fost filmaţi pe ascuns. „Această porţiune a fost dată fără comentariu. Acei cameramani (trei dintre ei sunt în viaţă, n.r.) au primit ordin în cască să filmeze pe toată lumea şi în ansamblu, şi cu prim-planuri. Mai mult, li s-a ordonat să întoarcă camerele, ca să se vadă şi în spate. Undeva, cineva juca la două capete. Dacă Ceauşescu se întorcea şi urmau represaliile, noi eram primii care ar fi trebuit puşi la zid. Mai ales că, printre cei cu brasarde, erau şi civili, erau securiştii televiziunii”.
El a continuat: „Să credeţi ce vă spun. Pentru că cei care au apucat să ia certificat de revoluţionar trebuiau să demonstreze că au fost p-acolo. Toţi cei care au fost în Studioul 4, mai puţin eu, Mircea Dinescu şi nu mai ştiu cine, care nu am pretins această distincţie, au certificate de revoluţionar. Printre ei, securiştii de televiziune. Sau, mai bine zis, în primul rând. Această porcărie sinistră care a anulat tot ce era mai curat în ce s-a întâmplat atunci a fost opera prin care, alături de aşa-zisa desfiinţare a Securităţii şi a Partidului Comunist, ordonată şi coordonată de Ion Iliescu, a făcut ca un corpus pelicus, să spun aşa, să fie salvat şi să folosească ca masă de manevră pentru puterea neo-comunistă care a venit în România să conducă ţara, aş zice şi până acum, după părerea mea. Nu cred că s-au schimbat multe lucruri - în legislaţia instituţiilor publice şi în viaţa de zi cu zi”.
El a încheiat: „Expresia mea favorită, tristă, este «Cei mai ortodocşi comunişti de ieri sunt cei mai sălbatici capitalişti de azi în România». Se lucrează în reţele, atent, cu interese, cu tot ce înseamnă lucrul ăsta”.
Festivalul de Film şi Istorii Râşnov a început pe 19 iulie şi va avea loc până pe 28 iulie. Tema principală a acestei ediţii este Libertatea.
De-a lungul a zece zile, festivalul propune dezbateri, proiecţii de film, concerte rock’n’blues’n’jazz, spectacole de teatru, care vor avea loc în mai multe spaţii din Râşnov, Codlea şi Crizbav.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
