Liviu Jicman, preşedintele Institutului Cultural Român, a declarat, într-un interviu pentru News.ro, că la noua reprezentanţă de la Tokyo, care a fost inaugurată oficial marţi, va fi valorificat "interesul pentru artele spectacolului şi artele vizuale", vor fi iniţiate parteneriate în domeniul culturii scrise, în arhitectură şi design. "Cultura română este cunoscută în Japonia, mai ales prin Brâncuşi, prin Enescu şi Lipatti sau prin teatrul lui Matei Vişniec sau al actorilor de la Teatrul "Radu Stanca" din Sibiu". Prin prezenţa culturii române în Japonia, "România va fi mai interesantă din punct de vedere economic, turistic şi, în final, mai apreciată".
News.ro: De ce avem un Institut Cultural Român la Tokyo?
Liviu Jicman: Din mai multe motive:
În primul rând, scena culturală japoneză este una foarte importantă şi ofertantă, cu un public numeros, Japonia este în general un actor foarte important la nivel global, prin urmare promovarea culturii române aici şi conectarea cu piaţa culturală niponă aduce expunere şi beneficii creatorilor din România.
Institutul Cultural Român este un jucător apreciat şi respectat în plan internaţional pentru activitatea şi proiectele sale, iar extinderea reţelei ICR - în prezent mai dezvoltată în Europa - la nivel global este un pas necesar. De altfel, Japonia este un punct de interes nu doar pentru operatorii culturali din România, dar şi pentru mulţi dintre partenerii noştri europeni. Nu întâmplător, am ales ca evenimentul de inaugurare al ICR Tokyo să fie realizat împreună cu celelalte institute culturale europene prezente în Japonia, cu partenerii noştri din clusterul EUNIC Japan, pentru că un obiectiv al prezenţei noastre culturale aici este chiar afirmarea contribuţiei culturii române la cea europeană şi prezentarea realizărilor artiştilor români în context european. Am convingerea că România înseamnă Europa şi acest fapt trebuie afirmat cu precădere în afara Europei, la nivel global.
În al doilea rând, diplomaţia culturală reprezintă un sprijin pentru acţiunea politico-diplomatică în general. Sunt sigur că prezenţa noastră culturală pregnantă ne va oferi în o imagine mai conturată în Japonia, România va fi mai interesantă din punct de vedere economic, turistic şi, în final, mai apreciată.
Care este istoria înfiinţării acestei reprezentanţe?
L.J: La 7 martie 2023, a fost semnată Declaraţia Comună de Instituire a Parteneriatului Strategic dintre România şi Japonia, relaţiile de un secol ale României cu Japonia intrând astfel intr-o etapă de dezvoltare semnificativă. Cu această ocazie a fost anunţată oficial şi intenţia de înfiinţare a unei noi reprezentanţe ICR la Tokyo. Parteneriatul Strategic cuprinde trei paliere fundamentale: politic şi de securitate, economico-financiar şi cultural-ştiinţific. La acesta din urmă, activitatea ICR Tokyo va contribui consistent, sunt convins. ICR şi MAE au parcurs, cu sprijinul Guvernului României, paşii instituţionali pentru înfiinţarea şi apoi operaţionalizarea acestei noi reprezentanţe ICR, care, iată, şi-a început activitatea efectivă în 2024. Am îndeplinit acest obiectiv din Strategia ICR 2022-2026 şi valorificăm dinamica pozitivă a relaţiilor bilaterale şi contextul noului parteneriat strategic, prin programele ICR de promovare a culturii române în Japonia.
Ce înseamnă pentru România această nouă legătură cu Japonia?
L.J.: Relaţiile culturale, prezenţele culturale româneşti în Japonia şi cele japoneze în România sunt apreciate. Prin Direcţia Relaţii Internaţionale şi prin Compartimentul de Limba Română, Institutul Cultural Român a fost implicat sau a sprijinit diverse proiecte culturale cu spectru larg, de la cursuri de limba română la artele spectacolului, de la literatură la la arte vizuale, chiar înainte de a avea aici o reprezentanţă. Potenţialul dezvoltării relaţiilor culturale este însă foarte mare şi această nouă conectare sunt convins că va însemna nu doar o creştere a prezentelor româneşti în Japonia, dar ICR Tokyo va facilita şi încuraja parteneriate, coproducţii, colaborări, întâlniri între creatori din cele două ţări. Mai mult, prin ICR Tokyo şi proiectele dezvoltate şi itinerate de acesta vom putea creşte şi prezenţa noastră culturală în spaţiul asiatic, în ţări din vecinătate.
Ce va fi evidenţiat din cultura română la Tokyo?
LJ.: Vom încerca să valorificăm interesul pentru artele spectacolului şi artele vizuale, dar şi să iniţiem parteneriate în domeniul culturii scrise, în arhitectură şi design. Cultura română este cunoscută aici, prin Brâncuşi, prin teatru - amintesc aici doar numeroasele turnee pe care Teatrul Naţional “Radu Stanca” le-a avut în Japonia şi notorietatea dramaturgului Matei Vişniec, prin film, prin Enescu şi Lipatti, dar iată - cum am văzut la evenimentul de inaugurare - şi prin intermediul sonorităţilor naiului sau al tradiţiilor populare.
Care este programul cultural în primul an şi cum a fost receptat primul eveniment de la ICR Tokyo la care aţi şi participat?
L.J.: Programul cultural aprobat de Consiliul de conducere al ICR pentru anul viitor este unul amplu şi foarte ambiţios, dar ce vom putea face depinde de bugetul care va fi alocat proiectelor ICR prin legea bugetului de stat. Programul are în vedere toate domeniile cultural-artistice, dar vom prioritiza iniţiativele care au potenţial de continuare si multiplicare şi pe cele dedicate culturii scrise, prin care vom promova şi programele de traduceri ale ICR, astfel încât să creştem interesul editurilor din Japonia pentru scriitorii de limbă română. Teatrul, muzica şi artele plastice nu vor lipsi, cât despre film - prima iniţiativă a ICR Tokyo a constat în susţinerea unor prezenţe româneşti la festivaluri.
Inaugurarea ICR Tokyo a inclus mai multe manifestări. Ne-am bucurat că am putut găzdui la sediul Ambasadei României la Tokyo şedinţa clusterului EUNIC Tokyo, care cuprinde multe institute şi organizaţii membre, iar aceştia au răspuns in corpore invitaţiei ICR. Este şi un mesaj pe care îl transmitem astfel - acela că ICR prin cultura română promovează şi reprezintă în Japonia şi cultura europeană, că suntem parte din aceasta - dar şi un bun început în colaborările şi parteneriatele pe plan local cu partenerii noştri din Europa. De altfel, am avut ocazia să discutăm despre proiecte viitoare, despre colaborări pentru anul viitor cu mulţi dintre ei cu această ocazie. Au urmat apoi un recital de nai cu acompaniament la pian şi prezentarea unei expoziţii de fotografie cu imagini din România, ambele secţiuni ale programului fiind realizate de artişti autohtoni, o dovadă a admiraţiei pentru România. Au răspuns invitaţiei noastre multi reprezentaţi ai mediului diplomatic, parteneri locali din domeniul cultural şi reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Japonia. Nu doar că am avut o audienţă numeroasă, dar participanţii au fost foarte interesaţi de colaborarea cu ICR, de proiectele viitoare, de faptul că există o deschidere în plus spre România prin ICR, iar comunitatea românească are un nou spaţiu în care să fie împreună la Tokyo.
Cu ocazia acestei inaugurări şi a prezenţei mele în Japonia, avem în aceste zile întâlniri la nivel ministerial, la Ministerul de Externe, la Ministerul Culturii, dar şi la nivelul administraţiei locale sau cu parteneri locali din mediul cultural pentru proiecte viitoare, precum Biblioteca Municipală a oraşului Kumagaya unde am reuşit deja, prin ICR Tokyo, să prezentăm unele dintre publicaţiile Editurii ICR.
Care este structura reprezentanţei şi cine o conduce?
L.J.: Echipa de programe culturale a unei reprezentanţe ICR cuprinde un director, un director adjunct şi 3 referenţi. Deocamdată avem o singură persoană care a început activitatea la ICR Tokyo. Colega mea, doamna Ştefana Mărmureanu este în prezent referent coordonator al ICR Tokyo, care a reuşit, cu mult entuziasm, cu o foarte consistentă experienţă profesională la ICR şi în mediul cultural şi cu sprijinul foarte apreciat din partea Ambasadei României la Tokyo să pregătească aceste manifestări inaugurale, primele proiecte, dar şi programul pentru anul viitor. Vreau să îi mulţumesc cu această ocazie pentru dăruire şi să mulţumesc domnului ambasador Ovidiu Raeţchi pentru sprijinul pe care l-a acordat ICR Tokyo din primul moment şi pe care îl acordă în continuare prin echipa ambasadei. Este necesară completarea întregii structuri, implicit a conducerii ICR Tokyo şi vom avea în vedere acest lucru în perioada următoare, dar împreună cu colegii mei am decis că este foarte important să începem activitatea în Japonia fără să aşteptăm momentul în care echipa va fi completă. Desigur, şi reprezentarea diplomatic-culturală este importantă, dar ceea ce am reuşit în acest mandat, cu sprijinul Consiliului de conducere al ICR, a fost să oferim un cadru instituţional predictibil pe baza căruia să se deruleze activitatea ICR peste tot în lume. Programele anuale ale ICR, recent aprobate pentru anul 2025 de Consiliul de conducere pornesc de la Strategia ICR 2022-2026 pe care am adoptat-o la început acestui mandat şi care oferă în primul rând o viziune, un cadru şi un instrument util pentru echipele noastre din străinătate.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
