Ministrul Culturii, Corina Şuteu, a declarat într-un interviu acordat miercuri agenţiei de presă News.ro că soluţia găsită de statul român pentru achiziţionarea sculpturii ”Cuminţenia Pământului” este cea mai bună variantă la care a ajuns Guvernul, dar şi că proprietarii operei lui Constantin Brâncuşi au agreat noul termen pentru plata celor 11 milioane de euro - finalul lunii noiembrie. În plus, demnitarul explică modul în care va funcţiona Fondul Brâncuşi, care va fi participarea din punct de vedere financiar a statului la acesta şi cine va face parte din grupul de experţi care va propune ministerului opere spre a fi cumpărate.
Prezentă la New York şi în vederea întâlnirii cu mai mulţi experţi în opera lui Constantin Brâncuşi, Corina Şuteu a vorbit într-un interviu acordat News.ro despre modul în care va funcţiona Fondul de achiziţii de opere de artă şi a precizat că donaţiile vor fi făcute după sistemul în care au fost făcute cele pentru ”Cuminţenia Pământului”.
”Dezvoltarea conceptului Muzeului Brâncuşi a rămas una dintre chestiunile pe care vrem să le facem, în aceeaşi aură a lansării Fondului Brâncuşi şi a finalizării campaniei de subscripţie publică pentru Cuminţenia Pământului”, a declarat Corina Şuteu pentru News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
De unde a pornit ideea cu Fondul Brâncuşi?
Corina Şuteu: Ideea s-a născut natural. În mandatul meu, am afirmat că aş dori să lansez un fond de achiziţii de opere de artă, atât de artă contemporană, cât şi de artă din Tezaur, pentru că lipseşte şi am răspuns solicitărilor frecvente făcute de directorii de muzee şi de artişti din România, chiar şi de colecţionari, care reprezintă o categorie care s-a dezvoltat în ţara noastră, pentru a reuşi să consolidez un asemenea fond. Ideea a fost o întâlnire între această intenţie şi faptul că, în urma momentului în care subscripţia publică pentru ”Cuminţenia Pământului” s-a încheiat, a discuţiilor pe care le-am avut în interiorul Guvernului şi cu ceilalţi actori implicaţi, am înţeles că elanul de participare individuală a celor care au donat pentru achiziţionarea operei de artă ar trebui prelungit, permiţând ca acei donatori individuali pe care i-am mobilizat prin această subscripţie să poată în continuare să îşi manifeste dorinţa de participare şi responsabilizare faţă de recuperarea patrimoniului naţional. Am vrut să folosim această energie născută în urma subscripţiei şi să o canalizăm, să nu o lăsăm să moară, să nu lăsăm circuitul pe care l-am lansat să devină unul care se încheie. În realitate, subscripţia publică a deschis posibilităţi. A deschis calea unui mod de funcţionare original.
Care va fi suma pe care statul o va da către acest fond?
Corina Şuteu: Nu. Deocamdată, primele sume care vor veni, imediat ce instrumentele de funcţionare vor fi puse în mişcare, vor fi donaţii. Vor fi sume construite pe bază de donaţii şi în fiecare an, la sfârşitul anului, planul nostru de acum este ca suma strânsă până atunci să fie dublată prin participarea statului. În funcţie de ce anume se doreşte a fi achiziţionat, de consultarea pe care o să o facem cu grupul de experţi, dar şi una publică cu o serie de donatori care investesc, vom vedea cum adaptăm de fiecare dată, în funcţie de achiziţia pe care dorim să o facem, suma alocată de stat.
Au fost stabilite, v-aţi gândit la modul în care vor putea fi făcute donaţiile?
Corina Şuteu: Nu am stabilit în detaliu, dar urmează rapid ca normele metodologice să fie stabilite şi donaţiile vor fi făcute după sistemul în care au fost făcute cele pentru ”Cuminţenia Pământului”, doar că acest fond va începe să fie funcţional la Administraţia Fondului Cultural Naţional. Instrumentele vor fi asemănătoare cu cele folosite deja, dar administrarea va fi făcută de AFCN. Ne-a fost mult mai simplu să combinăm modelul pe care ne dorim acum să îl lansăm cu un fond de administrare în favoarea culturii deja funcţional. AFCN a fost creat în 2005. Nu se ştia cum va funcţiona, dar iată că a funcţionat din ce în ce mai bine şi îşi flexibilizează şi face modalităţile de finanţare tot mai transparente, colectează tot mai multe fonduri. Asta ne dă posibilitatea ca în interiorul ei să deschidem şi Fondul de achiziţii Brâncuşi.
Pentru ce opere de artă vor fi folosiţi banii din Fondul Brâncuşi?
Corina Şuteu: Vor fi folosiţi atât pentru opere de artă contemporană, care vor fi selecţionate de grupul de experţi pe care l-am propus deja prin ordonanţă, cât şi pentru opere din Tezaur sau a unor opere pentru care ministerului i se propune să-şi exercite dreptul de preempţiune. Încercăm să recuperăm o întârziere reală pe care o avem în achiziţionarea de către stat şi punerea la dispoziţia publicului a patrimoniului naţional contemporan şi a unor opere care s-ar putea pierde.
Cine face parte din grupul de experţi?
Corina Şuteu: Prin ordonanţă am stabilit doar generic că grupul va fi alcătuit din şapte membri, între care se vor afla experţi independenţi şi reprezentanţi ai Institutului Naţional al Patrimoniului şi Muzeului Naţional de Artă. Vor fi reprezentanţi ai unor entităţi specializate care vor propune care sunt operele ce vor fi achiziţionate, deşi cei care vor dona vor avea un cuvânt de spus printr-o consultare care va fi făcută cu ei la propunerile grupului de experţi.
Noul termen pentru plata sumei de 11 milioane de euro a fost discutat cu proprietarii sculpturii?
Corina Şuteu: Fireşte. Noi am păstrat constant legătura cu proprietarii şi suntem într-un dialog permanent cu ei. Au agreat acest termen.
Campania, strângerea de donaţii, continuă? Dacian Cioloş spunea în urmă cu câteva săptămâni că ar putea propune continuarea ei.
Corina Şuteu: Nu, s-a închis pe 30 septembrie. Noi am studiat aceste posibilităţi, au existat mai multe variante pe care le-am luat în calcul şi, până la urmă, am ajuns la concluzia că cea mai bună variantă este cea la care am ajuns.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
