INTERVIU - Andrei Borţun, iniţiatorul Romanian Design Week: "Industriile creative pot schimba în bine oraşul iar statul român, clasa politică, ar rezolva teme de o imensă importanţă cu ajutorul lor"

Peste 160 de lucrări din şase categorii diferite, de la arhitectură la design interior, modă, design grafic, ilustraţie şi design de produs, vor putea admira vizitatorii Romanian Design Week, adică "cele mai bune proiecte recente de arhitectură şi design, selectate de curatori români şi internaţionali", spune, într-un interviu acordat News.ro, Andrei Borţun, CEO The Institute. "Industriile creative pot schimba în bine oraşul. Deocamdată, ele sunt încă „ajutate” şi nu „folosite”, mai spune acesta. "Statul român, clasa politică şi structurile administrative ar rezolva teme de o imensă importanţă cu ajutorul industriilor şi scenelor culturale şi creative, iar dezvoltarea acestora ar fi doar un efect natural", spune antreprenorul.

Talentul, munca, relaţiile personale ale unor oameni şi nu ale unor instituţii ar putea fi optimizate "dacă am avea obiective şi strategii aferente: pentru branding de ţară, pentru diplomaţie culturală, pentru încurajarea antreprenoriatului creativ, a cercetării şi inovării, pentru îmbunătăţirea sistemului de educaţie, pentru creşterea consumului cultural, pentru creştere economică", spune Andrei Borţun, care invită publicul la "un festival care vorbeşte despre o mai bună calitate a vieţii, prin expoziţii, petreceri, instalaţii, muzică şi mulţi oameni de foarte bună calitate". 

Romanian Design Week propune pentru ediţia 2023, între 12 şi 21 mai, tema "Connections". Ediţia din acest an readuce iniţiativele urbane în Piaţa Amzei şi îşi propune să identifice şi să analizeze procesele care generează inovaţie şi proiecte cu adevărat remarcabile, să creeze contextele şi pretextele necesare încurajării şi promovării lor, gravitând în jurul preocupărilor legate de comunităţi creative şi rolul lor în dezvoltarea oraşelor, cu focus pe multidisciplinaritate, colaborare şi dialog.

Festivalul va propune cel mai amplu program de evenimente satelit de până acum, dezvoltate de această dată în jurul unor cartiere şi zone istorice din Bucureşti, precum şi o serie de evenimente conexe în spaţii publice, dar şi în alte oraşe din ţară.

News.ro: Aţi anunţat că va fi cea mai amplă ediţie. Ce noutăţi vor fi la ediţia 11 Romanian Design Week?

Andrei Borţun: Aşa este. Odată cu ediţia de anul acesta, epicentrul festivalului este în clădirea Pieţei Amzei şi împrejurimi, clădire pe care ne bucurăm să o repunem în circuitul urban şi pe traseul cultural al publicului larg. Aici va avea loc RDW Exhibition, o expoziţie spectaculoasă cu peste 160 de lucrări din 6 categorii diferite: de la arhitectură la design interior, modă, design grafic, ilustraţie şi design de produs. Practic, vizitatorii vor putea admira cele mai bune proiecte recente de arhitectură şi design, selectate de curatori români şi internaţionali. Ca noutate, ne bucurăm să facem un pas mai departe şi să construim o galerie de bune practici online, pe site-ul oficial Romanian Design Week, cu multe alte proiecte care, deşi nu au fost selectate pentru a fi prezentate oficial în expoziţie, reprezintă cu siguranţă repere ale creativităţii româneşti la ora actuală.

O noutate absolută pentru ediţia din acest an este că, în cadrul RDW Exhibition, vom prezenta şi o serie de feţe noi, artişti tineri care au un cuvânt de spus şi în jurul cărora am creat Young Design by Diploma. Este vorba despre o expoziţie multidisciplinară cu voci proaspete, ce merită urmărite şi după festival. Pe lângă expoziţia centrală, mai sunt alte peste 100 de evenimente-satelit din care bucureştenii pot alege. În cadrul formatului nostru RDW Design GO!, am pregătit cea mai amplă reţea de evenimente-conexe de până acum, care vor fi împărţite în 4 cartiere din Capitală: Ioanid-Icoanei, Cotroceni, Dorobanţi-Floreasca, respectiv Cartierul Creativ. Peste tot în oraş vor fi workshop-uri, conferinţe, evenimente, ateliere cu vânzare de design local şi multe altele, care vor aduce efervescenţă timp de peste 2 săptămâni în Bucureşti. Deşi nu sunt noutăţi, ci sunt o tradiţie pentru RDW, merită urmărite şi: Noaptea Studiourilor de Arhitectură (25 mai), respectiv programul RDW Social, cu evenimente de networking, contexte de socializare şi petreceri unde publicul larg poate cunoaşte creativii români sau diferitele comunităţi se pot cunoaşte mai bine între ele. Cred că oricine poate găsi cel puţin un motiv pentru care să vină la RDW în acest an, mai ales că vorbim despre un festival cu acces gratuit, pe care-l deschidem către toţi iubitorii de design sau cei care caută un motiv să se împrietenească cu un Bucureşti ce poate fi şi frumos şi plin de viaţă.

Cum se raportează RDW la schimbările pe care le trăim, la evenimentele actuale de la noi şi din lume? Ce impact poate avea?

A.B.: Întotdeauna, prin festivalurile, evenimentele şi iniţiativele pe care le punem în mişcare, am fost conectaţi la ceea ce se întâmplă în lume, mai ales pentru că designul în sine aduce un astfel de comentariu şi funcţionează mereu ca o interpretare a universului în care trăim şi ca un discurs mai mare, ce pune lucrurile în context.
Acesta este doar unul dintre motivele pentru care cred că avem nevoie de mai mult design în vieţile noastre şi de mai multe manifestări artistice, care să dea o formă coerentă şi să integreze evenimentele pe care le trăim, problematicile sociale pe care le traversăm sau chiar să aducă puţin optimism şi încântare, ori de câte ori avem de-a face cu un context încărcat şi greu pentru o perioadă mai mare de timp.

Dacă arunc doar o privire rapidă asupra tuturor temelor pe care lucrările celor expuşi în cadrul RDW le-au atins în ultimii ani, am putut „citi” în ele tot ce este relevant în acest moment ca discurs: de la sustenabilitate la izolare, de la impactul social media la nevoia de conectare cu ceilalţi, de la incluziune la tehnologie şi multe altele. Dacă mă refer punctual la Romanian Design Week, îmi doresc în continuare să producem schimbări reale în viaţa oraşului, să-l facem mai deschis, mai funcţional, mai pregătit pentru dialog şi colaborare şi, nu în ultimul rând, mai apt să preia şi să susţină potenţialul minţilor creative pe care le aducem împreună în festival. Nu întâmplător tema ediţiei din acest an este chiar „Connections”. Designul este un instrument valoros pentru a aborda şi soluţiona preocupările legate de cum ne conectăm unii cu alţii şi cum creăm spaţii comune de dialog, într-o lume în permanentă schimbare.

Unde încadraţi industriile creative acum şi cât de mult au evoluat în toţi aceşti ani, de când a apărut RDW?

A.B.: Cu siguranţă industriile creative au evoluat foarte mult, dacă mă raportez la cei 11 ani de când organizăm Romanian Design Week. Multe dintre industriile creative din România au o performanţă incredibilă în termeni de reputaţie internaţională, fie că o traducem în premii, public, presă specializată favorabilă sau oricum doriţi. Mă refer la zona de film, la muzică electronică şi nu numai, la arte plastice, la advertising sau chiar la partea de software. Cred că toate acestea au o unică problemă: nu sunt folosite de nimeni, în nicio strategie şi în niciun plan. Doar de curând, unele administraţii locale au început să folosească aceste industrii creative pentru a-şi redesena oraşele, pentru a face reconversii de spaţii abandonate, pentru a impulsiona investiţiile şi antreprenorii din unele cartiere, pentru a creşte apetitul şi consumul cultural, mai ales în cazul unor categorii largi de cetăţeni, care ignoră, dar care, în acelaşi timp, sunt ignoraţi total de autorităţi. Va fi excepţional momentul în care unele iniţiative se vor transforma în procese şi momentul în care demersurile dovedite a fi fost corecte vor fi scalabile şi replicabile.

Sunt o mulţime de modalităţi prin care manifestările creative - organizaţii, comunităţi, bresle, evenimente sau festivaluri - pot fi folosite pentru a rezolva probleme sau pentru a atinge anumite obiective în cadrul oraşelor şi al administraţiilor locale. 

Ca antreprenor, cum v-a schimbat RDW de la prima ediţie şi cum s-a schimbat festivalul? Ce aţi învăţat şi ce credeţi că a învăţat publicul?

A.B.: Încă de la prima ediţie a RDW, ne-am propus să prezentăm unui public cât mai larg cât talent românesc este încă nefolosit sau neconsumat de către societate şi de către mulţi dintre noi. De asemenea, RDW s-a adresat întotdeauna inclusiv specialiştilor, creatorilor şi breslelor foarte variate din zona de design, pentru care ne-am dorit întotdeauna să generăm cunoaştere reciprocă şi colaborare. Ca să fac scurt istoric al festivalului, în primii 4 ani ne-am concentrat pe obiectivul de a aduce pe o unică scenă, la propriu şi la figurat, bresle profesionale diferite, dar, adesea, cu ADN si obiective comune: design de produs, design vestimentar, design grafic, design de interior, arhitectură şi urbanism.

Încercarea iniţială a fost aceea de a da o definiţie cât mai exactă, dar şi cuprinzătoare a ceea ce înseamnă designul ca proces şi ca rezultat final. În următorii trei ani ne-am propus să creştem cât mai mult audienţa acestui festival, ajungând ca în 2019 să avem peste 30.000 de vizitatori. Dar dacă în aceşti primi 7 ani expoziţia centrală a fost organizată în diverse clădiri neştiute ale oraşului (Palatul Ştirbei, Piaţa Amzei, Garajele Cobălcescu, Camera de Comerţ şi Industrie, Palatul Telefoanelor, etc.), în ultimii 3 ani, cu „ajutorul” pandemiei, ne-am concentrat eforturile pentru a pune pe harta cultural-creativă a oraşului, şi cu ajutorul RDW, infrastructura pe care o oferă Combinatul Fondului Plastic, sub proiectul denumit COMBINAT.

Din acest an, ne propunem să ne folosim de toată experienţa acumulată, pentru a demara un proiect de regandire a clădirii şi zonei Piaţa Amzei. Alături de Primăria Sectorului 1, Primăria Municipiului Bucureşti, specialişti şi comunitatea The Institute, vom demara un proces de design thinking care să aducă societăţii, oraşului, rezidenţilor zonei şi administraţiei publice, unul sau mai multe scenarii despre ce funcţiuni ar trebui să aibă această clădire în viitor, pentru a aduce valoare oraşului. 
Credem că în general, şi în mod particular în cazul Piaţa Amzei, doar prin consultare, colaborare şi parteneriat între sector public, privat, societate civilă, antreprenori, pot aparea rezolvări sau schimbări sustenabile pentru diverse teme. În ceea ce priveşte publicul, sunt optimist. Deschiderea acestuia este din ce în ce mai mare atât în ceea ce priveşte participarea la festivaluri cum este RDW, cât şi în ceea ce priveşte consumul propriu-zis de produse şi servicii asociate industriilor creative. De la an la an, publicul RDW creşte constant. Sunt deja zeci de mii de vizitatori, tocmai pentru că mulţi dintre ei au înţeles că este un festival care vorbeşte despre o mai bună calitate a vieţii, prin expoziţii, petreceri, instalaţii, muzică şi mulţi oameni de foarte bună calitate. 

The Institute organizează evenimente de peste 20 de ani. Ce vă motivează?

A.B.: De 25 de ani, încercăm să promovăm dialogul şi colaborarea între organizaţii non-profit, antreprenori români, multinaţionale, mediul academic şi administraţia publică, pentru a putea ajunge cât mai repede şi cât mai plenar la a dezvolta cât mai multe proiecte sustenabile, care să genereze schimbări sistemice, în economie, societate sau educaţie, cu obiective clare, cu strategii riguroase, cu implementare asumată şi generată de oameni şi organizaţii care să aibă competenţa necesară şi reală, dublată de etică profesională şi bune intenţii.

Ce ne motivează? Chiar dacă vorbim despre un proces complicat şi poate uneori lent de schimbare, ce presupune alinierea multor agende şi parteneriate dezvoltate în multe direcţii, ne dă o foarte mare energie faptul că am găsit şi păstrat multe colaborări solide, cu oameni care văd lucrurile ca noi şi care îşi doresc aceeaşi schimbare; că ajungem să dialogăm la nivel de administraţie şi să căutăm împreună soluţii pentru o transformare în bine a întregului oraş; nu în ultimul rând, că vedem bucuria pe feţele celor care ajung la evenimentele noastre, că oamenii ne mulţumesc pentru că au descoperit la noi un anumit artist sau designer, că tineri talentaţi ajung să fie semnaţi apoi de galerii importante sau chiar că depăşesc graniţele ţării.

Unde se situează Bucureştiul în ceea ce priveşte creaţia şi industriile din jurul acesteia? Poate fi schimbat cu ajutorul creativilor? Puteţi spune că acest oraş este pe harta culturală europeană? Creativii români au legături cu cei europeni? 

A.B.: Aşa cum am spus, exact din această credinţă - că industriile creative pot schimba în bine oraşul - punem în mişcare un întreg mecanism şi o întreagă infrastructură, prin RDW şi nu numai.

Deocamdată industriile culturale şi creative sunt încă „ajutate” şi nu „folosite”. Aşadar sunt prezente în spaţiul internaţional, de cele mai multe ori, datorită talentului, muncii, relaţiilor personale ale unor oameni şi nu ale unor instituţii. Ca în orice domeniu, ne ajută concursurile, competiţiile, festivalurile, târgurile, expoziţiile şi bienalele internaţionale unde, adesea, fiecare mică organizaţie poate participa şi pe cont propriu. Şi succesul este adesea notabil. Am putea optimiza această conexiune, daca am avea obiective şi strategii aferente: pentru branding de ţară, pentru diplomaţie culturală, pentru încurajarea antreprenoriatului creativ, a cercetării şi inovării, pentru îmbunătăţirea sistemului de educaţie, pentru creşterea consumului cultural, pentru creştere economică şi aşa mai departe. Doar astfel, statul român, clasa politică şi structurile administrative ar rezolva teme de o imensă importanţă, cu ajutorul industriilor şi scenelor culturale şi creative, iar dezvoltarea acestora ar fi doar un efect natural. Noi ne-am pus mereu această problemă a creării de conexiuni dintre creativii români şi cei europeni; o punte nouă am creat chiar cu ediţia din acest an, în care specialişti români au făcut echipă cu experţi internaţionali, pentru a face selecţia finală de lucrări din cadrul RDW Exhibition. De asemenea, cu această ocazie, o parte dintre curatorii europeni vor fi prezenţi la festival, unde suntem convinşi că noi punţi se vor lega de la sine. 

De ce să vină publicul la Romania Design Week?

A.B.: Pentru că RDW este mereu o gură de aer proaspăt, european şi contemporan. Pentru că este un festival care sper să contribuie la buna reputaţie a Bucureştiului şi a României, care să crească optimismul social local, fie şi pentru simplul motiv că asta face designul în general: îţi vorbeşte despre şi pentru un viitor mai bun.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.