Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecţii Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M. Este vorba despre "A murit eternitatea mea", integrala operei poetice a excepţionalului scriitor peruan César Vallejo, despre "Un roman natural", cel de-al doilea titlu din portofoliul Anansi semnat de Gheorghi Gospodinov, cel mai important scriitor bulgar de astăzi, şi despre volumul "Când nu mai înţelegem lumea", cea de-a treia carte a scriitorului chilian Benjamín Labatut, publicat 22 de ţări, nominalizat la prestigioasele International Booker Prize 2021 şi National Book Award 2021 şi inclus de The New York Times Book Review pe lista celor mai bune 10 titluri publicate în 2021.
Cele trei titluri, prezente deja în librăriile fizice şi online din întreaga ţară, prefaţează un plan editorial ambiţios al colecţiei pentru această toamnă.
Mult-aşteptatul volum de versuri al lui César Vallejo, figură majoră a marii aventuri moderniste mondiale şi unul dintre poeţii latino-americani care au influenţat profund generaţiile succesive ale poeziei hispanice din veacul trecut, apare în ediţie românească în traducerea poetului Dinu Flămând. Tot el este şi cel care semnează şi prefaţa, tabelul cronologic, nota asupra ediţiei şi notele explicative. O ediţie amplă, într-o traducere de excepţie, riguros structurată şi tipărită în condiţii grafice deosebite.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
„Există poeţi a căror muncă poate fi explicată, dar există şi poeţi inexplicabili, cum e César Vallejo. Însă a fi incapabil să explici nu înseamnă că eşti incapabil să înţelegi, chiar dacă poemele lor sunt incomprehensibile, cu totul ermetice. [...] Poezia lui Vallejo este cea a condiţiei umane. Ea ţine de realitatea existenţială în care se alcătuiesc vieţile bărbaţilor şi ale femeilor: incertitudinea despre originea şi viitorul nostru pe acest pământ; extremele suferinţei şi ale disperării pe care le poate atinge fiinţa umană; şi, de asemenea, intensitatea emoţiilor noastre atunci când ne înving iubirea, excitaţia, mila sau nostalgia. [...] Ea ne face să simţim adevăratele fibre ale existenţei, ea ne dezbracă de tot ceea ce este incidental şi trecător şi ne reconfortează cu ceea ce este esenţial în noi: cu faptul că suntem muritori, cu disperata noastră dorinţă de a ajunge la transcendenţă şi oarecum de a supravieţui morţii, cu absurdul, cu erorile şi confuziile care hotărăsc destinele noastre individuale”, scria cândva laureatul Nobelului literar Mario Vargas Llosa despre poezia lui César Vallejo.
„Unul dintre rarii creatori autentici de limbaj în atât de prolifica şi inventiva poezie a veacului trecut. Individualitatea lui surprinzătoare a dat naştere unei enorme exegeze mondiale în ultimele decenii şi a provocat entuziasmul unor noi aderenţi”, mărturiseşte şi poetul şi traducătorul Dinu Flămând în prefaţa cărţii.
Când nu mai înţelegem lumea de Benjamín Labatut este una dintre cărţile-revelaţiile ale literaturii universale din ultimilor ani. „Compactă şi puternică precum o capsulă de cianură”, scriau criticii de la The New Yorker la apariţia volumului, „Pe de-a-ntregul fascinantă şi revelatoare...”, în viziunea romancierului, dramaturgului şi scenaristului William Boyd, „O meditaţie asupra cunoaşterii şi hybrisului care-ţi dă fiori”, pentru exegeţii de la The New York Times Book Review.
Volumul "Când nu mai înţelegem lumea" este o meditaţie asupra legăturilor complicate dintre descoperirile din lumea fizicii şi a matematicii şi tendinţa umanităţii de a se autodistruge. Un melanj de investigaţie biografică şi imaginaţie ce aminteşte în mod şocant de stilul lui W.G. Sebald, cartea lui Labatut plonjează în viaţa unor personalităţi reale, precum Fritz Haber, Alexander Grothendieck, Werner Heisenberg, Erwin Schrödinger, ale căror descoperiri geniale fie au influenţat definitiv viaţa în bine, fie au dat naştere, fără intenţia autorilor, unor suferinţe inimaginabile. Tema lui Labatut este nevoia umană imperioasă de a împinge limitele cunoaşterii spre infinit, dar şi pericolul ce pândeşte acolo. Ediţia în limba română poartă semnătura talentatului traducător şi scriitor Marin Mălaicu-Hondrari.
Cel mai tradus şi mai apreciat scriitor bulgar al momentului, Gheorghi Gospodinov, revine şi el în atenţia cititorilor din România, cu o nouă ediţie a romanului "Un roman natural". Cartea reprezintă debutul în proză al lui Gheorghi Gospodinov, romanul l-a propulsat pe prima scenă a literaturii bulgare, dar şi pe cea a literaturii europene, fiind tradus în peste douăzeci de limbi.
Nici critica literară nu a rămas imună la apariţia traducerilor, cartea lui Ghiorghi Gospodinov bucurându-se de o receptare excelentă în presa culturală a lumii: „o adevărată maşinărie de fabricat poveşti” (Le Courrier), „un adevărat obiect literar neidentificat, aproape imposibil de povestit” (Livres Hebdo), „o capodoperă mică şi elegantă” (Frankfurter Allgemeine Zeitung).
Cartea lui Gheorghi Gospodinov este povestea unui tânăr scriitor bulgar care decide să scrie un roman al începuturilor, un „roman natural” compus din fragmente de realitate cotidiană. În centrul acestui roman se află povestea emoţionantă a divorţului unui bărbat care află că soţia sa este însărcinată cu un altul. Însă în romanul-cadru apare şi un dublu, un anarhist-grădinar care analizează o iminentă Apocalipsă din balansoarul său de răchită. De la analiza inscripţiilor din veceurile publice, trecând printr-un complex elogiu al muştei şi până la filmele lui Tarantino, Un roman natural este o adevărată enciclopedie a tristeţii bulgare. Traducătoarea Cătălina Puiu, cea care semnează şi ediţia în limba română a bestsellerului Fizica tristeţii, este cea care semnează şi traducerea romanului Un roman natural.
În săptămânile care urmează, ediţii în limba română ale unor autori precum Annie Ernaux, Daniel Kehlmann, Irene Vallejo şi Patricia Lockwood vor sosi din tipografie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
