Guvernul australian a promis jumătate de miliard de dolari pentru a restaura şi a proteja Marea Barieră de Corali într-o acţiune care va însemna schimbarea ecosistemului, însă conservaţioniştii nu sunt convinşi, informează AFP.
Regiuni importante din situl aflat în patrimoniul mondial al umanităţii, care atrage milioane de turişti, au fost distruse de valul de căldură în 2016 şi 2017. Fenomenul de albire, cauzat de creşterea temperaturii apei, este fără precedent.
Albirea coralilor este un fenomen de distrugere lentă care se traduce printr-o decolorare a recifelor. El este provocat de creşterea temperaturii apei, care antrenează expulzarea algelor simbiotice, organisme care dau coralilor culoarea şi hrana de care aceştia au nevoie.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Peste o mie de kilometri din zona cea mai nordică a Barierei de Corali, cu o lungime de 2.300 de kilometri, au fost distruse din cauza episoadelor de încălzire a apelor din ultimii doi ani, este ceea ce au descoperit cercetătorii australieni.
Înscrisă în lista Unesco în 1981, Marea Barieră de Corali se întinde pe aproximativ 348.000 de kilometri pătraţi de-a lungul coastei australiene şi reprezintă cel mai mare ansamblu coralifer din lume.
Potrivit unui studiu publicat în revista ştiinţifică Nature, coralul, care este habitat pentru alte creaturi marine, a fost afectate dur de creşterile mari de temperatură ale apelor, consecutiv încălzirii climatice.
Marea Barieră este ameninţată de încălzirea globală, inundaţiile agricole, dezvoltarea economică şi proliferarea unor stele de mare din specia acanthaster, care distrug coralii.
Prim-ministrul Malcom Turnbull a spus că mai mult de 500 de milioane de dolari australieni (400 de milioane de dolari) vor fi investiţi în îmbunătăţirea calităţii apei, în lupta cu prădătorii şi extinderea eforturilor de restaurare.
"Vrem să asigurăm viitorul recifului în beneficiul tuturor australienilor, în special al celor a căror existenţă depinde de recif", a declarat el.
Conservaţioniştii spun că fondurile alocate sunt "un pas important", însă marea ameninţare pentru recif o reprezintă încălzirea globală şi nu s-au făcut eforturi susţinute pentru a lupta cu acest fenomen.
"Oamenii de ştiinţă ştiu foarte bine ce omoară coralii. Este excesul de căldură cauzat de arderea combustibililor fosili", a spus Bill McKibben, fondator 350.org.
Guvernul de la Canberra se angajase să cheltuiască peste 2 miliarde de dolari australieni pentru protejarea sitului în următorii zece ani, dar a fost criticat pentru că a susţinut un proiect uriaş în apropiere, o mină de cărbune a gigantului indian Adani.
Reciful este un bun naţional activ, care contribuie anual la economia australiană cu 6,4 miliarde de dolari.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
