Un studiu asupra furnicilor-tâmplar oferă primul exemplu de animal non-uman care îşi taie membrele pentru a combate infecţiile.
Deşi nu este prima dată când îngrijirea rănilor a fost observată la furnici, oamenii de ştiinţă spun că descoperirea lor este primul exemplu al unui animal non-uman care efectuează amputaţii salvatoare, operaţia fiind efectuată pentru a trata rănile picioarelor şi pentru a preveni apariţia sau răspândirea infecţiei, scrie The Guardian.
Şi, în mod surprinzător, insectele par să adapteze tratamentul pe care îl administrează la locul rănii. "Furnicile sunt capabile să diagnosticheze, într-o oarecare măsură, rănile şi să le trateze în consecinţă pentru a maximiza supravieţuirea răniţilor", a declarat dr. Erik Frank, de la Universitatea din Lausanne şi primul autor al cercetării.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Scriind în revista Current Biology, Frank şi colegii săi relatează cum au tăiat furnicile-tâmplar din Florida (Camponotus floridanus) pe membrul posterior drept, apoi au observat reacţiile colegilor lor de muşuroi timp de o săptămână.
Rezultatele au arătat că 13 din 17 furnici cu răni pe femur sau coapsă au suferit amputaţii din partea colegilor lor de cuib, membrul lor fiind secţionat la nivelul trohanterului - articulaţia cu osul şoldului.
"Colegii de muşuroi începeau să lingă rana înainte de a aplica secreţii din cavitatea lor bucală pe membrul rănit până când ajungeau la trohanter. Colegii de cuib au continuat apoi să muşte în mod repetat piciorul rănit până când acesta a fost tăiat", a scris echipa.
În schimb, nu au fost observate amputaţii la cele nouă furnici cu răni pe tibie sau pe piciorul inferior. În schimb, aceste furnici au primit doar îngrijire a rănilor de la colegele lor de muşuroi, sub formă de lingere.
Echipa a înregistrat rezultate similare atunci când s-a repetat configuraţia folosind furnici cu răni infectate.
Un alt set de experimente a arătat că furnicile izolate cu răni infectate erau mult mai predispuse la moarte decât cele cu răni sterile. Cu toate acestea, ratele lor de supravieţuire s-au îmbunătăţit considerabil dacă furnicile rănite au fost returnate în colonii - ceea ce sugerează că tratamentele oferite de colegii lor au fost benefice - sau dacă membrul infectat a fost amputat de cercetători, deşi acest lucru a adus beneficii doar pentru rănile de la coapsă.
Frank a declarat că, la început, a fost contraintuitiv faptul că amputaţiile nu erau benefice şi pentru rănile de la nivelul picioarelor inferioare. Cu toate acestea, cercetările ulterioare au sugerat că rănile de la nivelul coapsei, dar nu şi cele de la nivelul gambei, erau asociate cu deteriorarea structurilor care pompează o substanţă asemănătoare sângelui în corpul furnicilor. Prin urmare, infecţiile din partea inferioară a piciorului se răspândesc în corp mult mai repede decât cele din coapsă, ceea ce înseamnă că amputarea primului picior nu îmbunătăţeşte prea mult supravieţuirea.
Frank a declarat că furnicile erau cel mai probabil rănite în timpul disputelor teritoriale cu coloniile vecine, dar tratarea răniţilor aducea beneficii.
"Observăm la aceste specii Camponotus că aproximativ 10-11% dintre furnicile care ies la vânătoare sau în căutare de hrană poartă o rană din ziua precedentă. Aşadar, ele reprezintă încă o parte importantă a coloniei", a spus el.
Prof. Francis Ratnieks, de la Universitatea din Sussex, care nu a fost implicat în studiu, a declarat că nu a fost surprins de rezultate. "Este un alt exemplu de adaptare în viaţa insectelor sociale lucrătoare în care lucrătorii se ajută reciproc să lucreze pentru colonia lor şi să-şi ajute colonia", a spus el.
"Cum ar fi atunci când o albină lucrătoare face un dans waggle pentru a direcţiona un partener de cuib la alimente, sau atunci când un lucrător îşi sacrifică viaţa în apărarea coloniei, sau aici unde lucrătorii amputa membrele unui lucrător rănit sau infectat".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
