Fosile de dinozauri erbivori au fost descoperite în Bazinul Haţeg de o echipă internaţională de cercetători condusă de specialiştii Departamentului de Paleontologie al Universităţii "Eötvös Loránd" (ELTE) din Budapesta, se arată într-un comunicat remis agenţiei ungare de presă MTI, citat de hirado.hu.
Conform sciencedirect.com, cercetătorii analizează elementele craniene şi postcraniene asociate dinozaurilor ornithopode Rhabdodon recuperate din recent redescoperitul sit de vertebrate din Maastrichtian (Cretacicul superior) K2 de lângă Vălioara, în cea mai vestică parte a Bazinului Haţeg (Transilvania, România).
Potrivit comunicatului, cercetătorii fac săpături din anul 2019 în apropierea satului Vălioara. Printre descoperirile lor se numără mai multe oase de animale vertebrate de la sfârşitul perioadei cretacice, care se află încă în curs de prelucrare ştiinţifică.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Cele mai multe rămăşiţe de dinozaur recuperate provin de la o specie erbivoră relativ mică, în mare parte bipedă, aparţinând familiei Rhabdodontidae.
“Acest grup de animale relativ mici include în prezent 9 specii. Câteva dintre acestea au fost descrise în ultimii 20 de ani, datorită unor săpături sistematice. Cu toate acestea, bucăţile de schelete pe care le-am colectat acum sugerează că această familie de dinozauri ar putea conţine alte specii necunoscute şi că grupul ar fi putut fi mult mai divers decât credeam până acum”, a scris în comunicat János Magyar, primul autor al lucrării şi doctorand la Departamentul de Paleontologie al ELTE.
În bazinul Haţeg există straturi de rocă ce conţin fosile de dinozauri pitici din perioada Cretacicul târziu. Primele fosile de dinozauri din această zonă au fost studiate la începutul anilor 1900, de baronul Ferenc Nopcsa. Noile săpături din valea Vălioara nu numai că au dus la descoperirea de noi rămăşiţe, dar au contribuit şi la cunoaşterea structurii geologice a bazinului şi la înţelegerea fostelor habitate ale dinozaurilor, se arată în document.
Situl K2 este situat în cea mai vestică zonă a bazinului Haţeg, unde se găsesc cele mai vechi straturi de rocă terestră din bazin (cu o vechime de aproximativ 71 de milioane de ani).
Potrivit lui Gábor Botfalvai, şeful săpăturilor de la Văliora, aceste roci diferă, nu doar prin vechime, de alte situri de dinozauri cunoscute din bazin. Rocile care conţin oasele indică un mediu lacustru umed, mlăştinos, în timp ce alte situri din bazin sunt reprezentative pentru o comunitate de animale care au trăit în zone inundabile, departe de râuri. Astfel, se poate presupune că cercetarea oferă informaţii despre o faună cu o compoziţie semnificativ diferită.
Rămăşiţele recent descoperite sunt cele mai complete schelete de rhabdodonţi din regiunea vestică a bazinului Haţeg. Oasele au fost păstrate în stare bună, cu puţine rupturi sau uzură de-a lungul milioanelor de ani. De asemenea, ele conţin elemente osoase care nu au fost cunoscute anterior la niciun dinozaur Rhabdodontida, se arată în document.
“O altă caracteristică semnificativă a descoperirilor din situl K2 este că provin de la cel puţin două exemplare din aceeaşi specie de dimensiuni similare şi includ mai multe elemente de craniu şi o serie de oase din alte părţi ale corpului, cum ar fi vertebre şi oase ale membrelor. Astfel de schelete parţiale contigue sunt foarte rare la dinozaurii din familia Rhabdodontidae, iar aceasta este prima apariţie cunoscută a unui astfel de schelet parţial din siturile Vălioarei”, a subliniat Zoltán Csiki-Sava, profesor asociat la Universitatea din Bucureşti şi conducătorul echipei de cercetători din România.
Cercetătorii speră că această descoperire va oferi o imagine mai exactă a originii, relaţiilor şi istoriei evolutive a familiei Rhabdodontidae. Iar prin identificarea oaselor altor vertebrate din siturile din Valea Văliora, se vor afla mai multe despre compoziţia şi alte caracteristici ecologice ale acestei faune care a precedat cu câteva milioane de ani dispariţia dinozaurilor.
Cercetarea a fost sprijinită din Ungaria de Agenţia Naţională pentru Cercetare, Dezvoltare şi Inovare, Autoritatea de Supraveghere a Activităţilor Reglementate, din România de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, de Grupul de Cercetare a Dinozaurilor de la ELTE şi Universitatea din Bucureşti.
Rezultatele cercetării au fost publicate recent în revista ştiinţifică Cretaceous Research.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
