Clara Aruştei, fiica scriitorului Cezar Ivănescu, cere ajutor, printr-o scrisoare deschisă adresată mai multor instituţii de cultură, pentru salvarea casei din strada Silvestru nr. 50 colţ cu bulevardul ­Dacia nr. 136 pe care o deţine şi care a aparţinut scriitorului Victor Eftimiu.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Apelul este adresat Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, Academiei Române, UNITER-ului, Uniunii Scriitorilor, Asociaţiei Liga Albanezilor din România şi Ambasadei Republicii Albania în România. 

Fiica scriitorului Cezar Ivănescu explică în petiţia publică lansată online că proprietatea pe care o deţine este situată în strada Silvestru nr. 50 colţ cu bulevardul ­Dacia nr. 136 şi că există riscul ca blocul care va fi construit în imediata apropiere să afecteze iremediabil viitoarea casă memorială.

Evenimente

5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii

"Solicit în mod public sprijin instituţiilor menţionate, persoanelor şi asociaţiilor implicate în salvarea patrimoniului cultural, asfel încât la come­morarea a 10 ani de la moarte (24 aprilie 2018, Cezar Ivănescu) şi a 130 de ani de la naştere (24 ianuarie 2019, Victor Eftimiu), clădirea să fie pro­tejată ca ­monument istoric (viitoare casă memorială), întrucât există riscul de a fi ­iremediabil afectată de construirea unui bloc în imediata apropiere, pe limita de pro­prietate (Silvestru nr. 50, ­Dacia nr. 136, la 4,70 de metri distanţă, existând un Certificat de urbanism emis de Primăria Capitalei pentru o construcţie de S+P+3E)", se arată în apel.

Elemente decorative (detaliu, 1894) Foto: Facebook
Elemente decorative (detaliu, 1894) Foto: Facebook

Imobilul datează din 1894. Este situat în zonă protejată arhitectonic şi a aparţinut părinţilor scriitorului Victor Eftimiu (1889-1972, aromân născut în Korcea, Albania), perso­nalitate marcantă a culturii româneşti, acade­mician, dramaturg, tradu­cător, ­director al Teatrului Naţional din Cluj, ­director al Teatrului Naţional din Bucureşti (1920-1922, 1930, 1944-1945) şi director general al teatrelor din România, preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români.

Potrivit textului petiţiei, Gheorghe Eftimiu, tatăl scriitorului, a cumpărat acest loc şi a ­construit pe el (în 1894) cele două corpuri de clădire (Silvestru nr. 50, Dacia nr. 136), aducându-şi familia în România, ­fiind şi membru fondator al asociaţiei "Frăţia de Boboşteni din ­Macedonia - Fondată la 1 ianuarie 1894. Bucureşti".

În perioada 1897-1905, Victor Eftimiu a locuit în această clădire, urmând cursurile primare la Şcoala Generală nr. 11 (astăzi Şcoala Silvestru), apoi pe cele ale Liceului "Mihai Viteazul".

Tot aici, în casa părintească, a trăit până la moartea sa Lena ­Eftimiu, sora scriitorului Victor Eftimiu, eminent slavist, profesor şi traducător.

Imobil cu valoare memorial-simbolică

Clara Aruştei subliniază importanţa salvării proprietăţii. "Aşadar imobilul, pe lângă valoarea arhitectonică dată de vechimea clădirii şi de atributele constructive (1894, elemente deco­rative, coloane, pictură murală), are şi o amplă valoare memorial-simbolică, oferită de cele două mari personalităţi ale culturii române care au locuit, au creat şi au organizat evenimente culturale aici în perioade diferite (sec. XIX-XXI), fiind un caz singular în istoria literaturii române. De asemenea, este important şi ­pentru istoria comunităţii aromâne din afara graniţelor României actuale, constituind o mărturie a modului în care aceştia s-au integrat şi au contribuit la realizarea României Mari şi la păstrarea diver­si­tăţii patrimoniului nostru cultural, mărind sentimentul de apartenenţă la un spaţiu european comun".

Ea aminteşte: "Conform convenţiilor şi recomandărilor europene, la care România este parte (Convenţia de la Granada privind patrimoniul arhitectural ­european, la care statul român a aderat în anul 1996 ş.a.), avem obligativitatea inventa­rierii monumentelor, ansamblurilor şi siturilor susceptibile a fi protejate. Mai mult, patrimoniul cultural este respectat şi pro­tejat în toată Uniunea Europeană, anul 2018 fiind­ ­declarat anul ­patrimoniului cultural european, derulat sub sloganul "Patrimoniul nostru: acolo unde trecutul întâlneşte viitorul", context în care suntem datori a salva memoria culturală pentru generaţiile următoare".

Foto: Facebook Casa
Foto: Facebook Casa "Victor Eftimiu"

"Proprietatea din bulevardul Dacia nr. 136 a aparţinut tot familiei Eftimiu, fiind magazin şi aflându-se la aproximativ 110-115 metri de ansamblul Bisericii Sfântul Silvestru, alt monument de referinţă din zona protejată Silvestru", mai scrie Clara Aruştei. 

Victor Eftimiu este come­morat şi astăzi în Albania, memoria sa ­fiind perpetuată atât în ţara de adopţie, România (prin ­Academia Română, ALAR - Asociaţia Liga Alba­nezilor din România, programa şcolară, ­teatrele din România, de exemplu în 2015, Sala Mare a Teatrului Naţional Bucureşti (TNB) a fost inaugurată cu spectacolul "Înşir’te mărgărite", după ­Victor ­Eftimiu, cât şi în ţara sa natală, Albania. De ­altfel, în anul 1971, lui Victor Eftimiu, invitat special al guvernului albanez, i se acordă ordinul "Naim Frasferi" (cea mai înaltă distincţie culturală albaneză) fiind ales şi membru de onoare al Uniunii Scriitorilor şi Artiştilor Plastici din Albania.

Scriitorul a încetat din viaţă în noiembrie 1972 ca urmare a unui acci­dent cardio-vascular declanşat în timpul unei vizite în Albania. Este adus în ţară cu un avion sanitar. Academia Română coboară steagul în bernă timp de şapte zile.

Din 1986 şi până în anul 2008, în imobil a locuit Cezar Ivănescu (1941-2008), poet, eseist, traducător, director al editurii Junimea, comandor al Ordinului Steaua României (2000), cetăţean de onoare al oraşului Botoşani (2000), Bârlad (1999), deţinător al celor mai importante premii care se acordă în România, printre care: Marele Premiu al Festivalului naţional de poezie "­Mihai ­Eminescu" (1968, ediţia întâi), Premiul "Mihai Eminescu" al Academiei Române (1981), ­Premiul Naţional de ­Poezie "Mihai Eminescu", opera omnia (1999), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1992), Marele Premiu al Festivalului Internaţional "Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş” (2004).

Ca şi Victor Eftimiu, Cezar Ivănescu (având origini aromâno-albaneze, mama sa - Xantipa Naum - fiind tot din Korcea), a murit la o săptămână după efectuarea unei vizite în Albania, unde a participat, în prezenţa a numeroase personalităţi din mediul cultural şi diplomatic ­albanez, la lansarea antologiei sale Loje Dashurie (17 aprilie 2008, Opera din ­Tirana; tot atunci a avut loc un spectacol omagial dedicat scriitorului). Vizita se încheie cu propunerea ca Cezar Ivănescu să fie nominalizat drept candidat al Albaniei la Premiul Nobel pentru Literatură. Pe 24 aprilie, Cezar Ivănescu moare ca urmare a unei intervenţii chirurgicale minore. Presa din România şi cea din Albania îi dedică pagini întregi. Este înmormântat cu onoruri militare.
viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.