Festivalul şi Concursul Internaţional "George Enescu" marchează deschiderea fazei a doua a Concursului Enescu 2020/ 2021, care are loc miercuri, printr-o scrisoare deschisă adresată publicului larg şi organizatorilor de concerte şi evenimente, pentru „a crea un moment de reflecţie şi pentru a relansa invitaţia noastră la deschidere şi la colaborare”, în contextul în care Festivalul Enescu a fost ţinta unor afirmaţii care induc în eroare şi alimentează fricile întreţinute de discursul naţionalist şi populist.
„În cultură, nu suntem "Noi" şi "Ei". Cultura doboară graniţele şi creează locul în care ne întâlnim cu toţii, creatori, operatori sau consumatori, dincolo de ce ne desparte în viaţa de zi cu zi. Toţi avem nevoie de creativitate, emoţie, trăire autentică. Avem nevoie de frumos. Vă invităm aşadar să alegem limbajul universal al muzicii, cu artiştii care vin la Concursul Enescu. Vă aşteptăm la concerte şi recitaluri, atât în sala Ateneului, cât şi online, pe www.festivalenescu.ro. Suntem gata să colaborăm, pentru a îmbunătăţi susţinerea şi dezvoltarea întregului sector cultural", au transmis organizatorii în scrisoarea deschisă.
Scrisoarea deschisă adresată publicului şi operatorilor culturali din partea organizatorilor Festivalului "Enescu" vine după ce marţi Asociaţia Română a Organizatorilor de Concerte şi Evenimente Culturale (AROC) a trimis o nouă scrisoare deschisă preşedintelui României, Klaus Iohannis, prin care îi este solicitat să se implice activ în rezolvarea problemelor sectorului cultural, puternic afectat de pandemie şi ignorat de guvernanţi.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
"Ni s-a explicat în repetate rânduri că nu există resurse în bugetul de stat pentru finanţarea schemelor de sprijin. În schimb, Ministerul Culturii a reuşit să aloce o sumă record (circa 11 milioane euro) pentru organizarea Festivalului "George Enescu". Acest gest, absolut salutar pentru reconfirmarea importanţei şi valorii Festivalului "Enescu", devine însă în contextul actual şi un simbol al tratamentului inechitabil, preferenţial şi lipsit de o înţelegere a statului privind mecanismele şi nevoile reale de funcţionare a culturii", se arată în scrisoare.
Un număr de 21 de tineri artişti din 11 ţări au rămas în cursă, într-o ediţie Concursului care s-a luptat din toate puterile să nu fie anulată. Ei vor interpreta sonatele enesciene, pe 13 mai (violoncel), 17 mai (vioară), 21 mai (pian). Vă invităm să-i ascultaţi, în semifinalele care vor fi transmise online, gratuit, pe www.festivalenescu.ro . Nouă dintre ei vor intra în finale şi vor interpreta concerte cu orchestră, cu public, pe 15 mai (violoncel), 19 mai (vioară), 23 mai (pian).
Acesta este doar unul din modurile în care Concursul Enescu promovează muzica celui mai mare compozitor român, George Enescu: face tânăra generaţie de artişti să îi descopere creaţia, iar ei o oferă publicului.
Concursul se va încheia pe 23 mai şi va cuprinde şi şase recitaluri extraordinare ale laureaţilor ediţiilor anterioare, precum şi ale unor membri ai juriilor. Ei vor cânta pentru iubitorii muzicii din România şi din străinătate care cumpără bilete online sau în sala Ateneului.
"În mod normal, Concursul trebuia să aibă loc în septembrie 2020. Dar pandemia ne-a dat peste cap şi pe noi, ca şi pe dumneavoastră, public, operatori culturali, artişti. Am fost puşi în faţa interdicţiei de a organiza evenimente, a anulării zborurilor, a imposibilităţii de a aduce artişti străini la Bucureşti, a tăierii finanţării, a pierderii unor sponsori, a incertitudinii, a ameninţărilor legate de sănătate şi chiar a îmbolnăvirii unor membri ai echipei. Dar dincolo de orice, am trecut printr-o experienţă întunecată: o pandemie care distruge umanitatea, prin felul în care poate lua viaţa şi sănătatea oamenilor pe care îi atinge.
"Ca fiecare dintre dumneavoastră, a trebuit să facem alegeri. „Anulăm Concursul?”, ne-am întrebat. Am ales să ne reinventăm, pentru ca muzica să meargă mai departe, şi să încercăm să inspirăm oamenii şi creatorii de cultură, din toate domeniile, să găsească forţa unificatoare, ca să colaboreze şi să se susţină reciproc în aceste vremuri grele. Credem că fiecare artist, fiecare creator de cultură contribuie decisiv la ceea ce avem cu toţii nevoie pentru a ne păstra umanitatea: Frumuseţe în viaţă.
Şi mai credem că, în vremuri atât de dificile este esenţial să nu ne pierdem echilibrul şi să nu ne atacăm unii pe alţii pentru resurse sau atenţie.
De aceea, în august 2020, am lansat Manifestul pentru Salvarea Frumuseţii în Viaţă şi am invitat artişti din cele mai diverse domenii să ni se alăture într-o dezbatere publică despre ce avem nevoie să se întâmple în România şi ce este nevoie ca şi autorităţile să facă pentru a păstra cultura în viaţa oamenilor. Am făcut acest lucru ştiind cât de dificilă este situaţia cu care se confruntă toţi actorii din domeniul cultural, de la artiştii independenţi, până la instituţii mari de cultură, operatori, furnizori.
Reluăm astăzi, cu ocazia începerii celei de-a doua faze a Concursului 2020/2021 mesajul nostru de colaborare şi de susţinere reciprocă, pornind de la nevoia publicului nostru de a găsi Frumuseţe în viaţă în cele mai diverse forme de viaţă culturală. Dacă lăsăm virusul naţionalismului şi al populismului să contamineze cultura, o adevărată pandemie ne va bântui sufletul.
De exemplu, afirmaţia lansată recent de unii operatori culturali, potrivit căreia banii alocaţi Festivalului Enescu sunt pentru orchestrele străine induce în eroare, alimentând frica întreţinută de discursurile naţionaliste şi populiste. Festivalul Enescu nu alocă subvenţii pentru artişti, ci plăteşte servicii şi produse artistice furnizate atât de artişti străini şi români, cât şi de diverşi furnizori, pentru a crea evenimente destinate publicului larg, în majoritate român, pentru a asigura publicului român acces la muzică de calitate internaţională şi pentru a promova muzica lui George Enescu. În acest an, de exemplu, 42 de lucrări de Enescu vor fi în Festival, cel mai mare număr în istoria evenimentului. Iar orchestrele străine îl interpretează apoi pe Enescu în străinătate, în faţa audienţelor lor.
Pe de altă parte, Festivalul susţine activitatea economică şi turistică şi încurajează colaborarea cu alte arte, prin evenimente conexe. Beneficiarul final este tot publicul larg, societatea românească. Festivalul Enescu este un proiect cultural de interes public.
Nu credem că cineva poate să impună publicului un anumit produs cultural, însă, la nivel de ţară putem avea nişte opţiuni strategice. Promovarea creaţiei şi personalităţii lui George Enescu este o astfel de opţiune strategică pentru România, de care se ţine cu o oarecare disciplină şi constanţă în ultimii 30 de ani, chiar dacă poate să facă mai mult în acest sens.
Toate ţările cu putere culturală aleg artişti din patrimoniul propriu pe care îi promovează cu prioritate. Face parte din diplomaţia culturală, care contribuie la creşterea influenţei pe care ţările o pot avea în străinătate. România este încă departe de modelul marilor puteri culturale şi are şi multe alte resurse culturale în care ar trebui să investească. Dar dacă distrugem ceea ce a fost construit, nu vom exporta decât imaginea unei societăţi care nu reuşeşte să colaboreze pentru a se afirma.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
