Creaţia diversă a lui Ion Theodorescu-Sion, în peste 150 de lucrări împrumutate din muzee şi colecţii private, la Art Safari - FOTO

Paisprezece tablouri din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR) au fost împrumutate la Art Safari pentru expoziţia dedicată artistului Ion Theodorescu-Sion (1882-1939). Alături de acestea, zeci de tablouri ale pictorului născut la Galaţi au fost aduse la Bucureşti de la muzee din Bacău, Prahova, Râmnicu Sărat, Braşov, Brăila, precum şi din colecţii private. La Palatul Dacia România, şase încăperi sunt dedicate artistului român, unde pot fi văzute opere dintre cele mai diverse, de la peisaje şi portrete, la flori şi natură statică, dar şi viaţa rurală.

Chiar dacă a trăit doar 57 de ani, Ion Theodorescu-Sion a fost pictor de mare succes în perioada interbelică, un artist care a avut 14 expoziţii personale, care a participat la aproape toate saloanele oficiale din Bucureşti şi a expus alături de marii maeştri români din epocă. Este artistul care a produs senzaţie prin picturile sale, adevărate simfonii dedicate definirii „specificului românesc”, fiind un unionist convins şi erou-militar al Primului Război Mondial.

A studiat în România şi la Paris şi a experimentat în toate stilurile artistice ale vremii sale (Impresionism, Pointilism, Fovism, Cubism, Simbolism), ceea ce îl face special. Compoziţii Neo-româneşti monumentale, ţărani portretizaţi grandios, femei înfăţişate ca zeiţe ale pădurii şi naturi statice bogate în detalii, se văd îtr-o scenografie aparte. Art Safari reuneşte aproximativ 150 lucrări ale artistului din colecţii private şi din muzeele din toată România, multe dintre ele expuse pentru prima dată.

Theodorescu-Sion a experimentat toată viaţă, stilul său fiind diferit în diverse etape ale creaţiei. Astfel, în perioada de început predomină pictura inspirată de lumea urbană, fiind apoi depăşită treptat de preocuparea artistului pentru găsirea specificului national, care-l apropie tot mai mult de lumea satului românesc.

În anii ’30, pictorul va renunţa la lucrările cu specific românesc şi revine la genurile clasice în care excelează: nuduri, portrete şi naturi statice.
 

Personajul feminin din imagine tocmai a primit un bilet pe care îl citeşte cu un zâmbet ce poate fi ghicit. Lucrarea intitulată „Veste bună” este realizată de Ion Theodorescu-Sion în perioada 1910-1914. Lucrarea poate fi admirată alături de „Hanul din pădure” (1930), „Răsărit de lună” (1920), „Autoportret” (1909), „Vas cu trandafiri”(1928), „Compoziţie” (1926), „Plăieşii” (1912), „Flori” (1932), „Pălăria verde” (1912), „Mocani” (1914-1916), „Vas cu flori” (1928-1930), „Peisaj - Mangalia veche” (1937), „Natură statică cu păpuşă” (1932), „Peisaj din Constanţa” (1925-1930). 

Portretele predomină creaţia sa

În primele etape ale carierei sale, Ion Theodorescu-Sion se simte atras de opera artistului francez Andre Derain, de la care preia structura compoziţională, cromatica şi, parţial, atitudinea unor modele. Derain a fost considerat, alături de Matisse, unul dintre promotorii fovismului, un current artistic profund novator.

Această influenţă se remarcă în câteva dintre peisajele sale urbane realizate în Bucureşti, de exemplu în Parcul Cişmigiu sau în diferite grădini.

Theodorescu-Sion a fost şi un admirator al lui Paul Cezanne şi al lui Georges Bracque. De la Cezanne, pictorul român a preluat tema compoziţiilor cu multe personaje, reprezentate în apropierea apelor. Dar în picturile lui acestea sunt în general feminine şi înfăţişate ca nişte zeităţi, preluând grandoarea sculpturilor greco-romane.

Portretele feminine predomină în creaţia artistului. Printre modele, se remarcă prima sa soţie, Maria Mihăilescu, reprezentată stand pe gânduri, lângă un buchet cu flori albe, sau la maturitate, purtând o preţioasă rochie în tonuri rafinate de brun, decorate cu motive vegetale. Sora soţiei sale, Lucreţia Daria Mihail Silion, a fost şi ea imortalizată de pictor. Lucreţia Daria a fost o talentată pictoriţă, lucrând adesea alături de Theodorescu-Sion. În 1929, artistul se recăsătoreşte cu Elena Evreinov, care îi devine şi ea model. La rândul ei, pictoriţă, ea a expus în saloanele din Bucureşti între anii 1935 şi 1938. O altă artistă importantă din epocă, Lola Schmierer Roth, a fost deseori portretizată de Theodorescu-Sion în lucrări atipice pentru arta românească de la acea vreme.

Fascinat de mare şi Dunăre

Născut în apropierea Dobrogei, Theodorescu-Sion a fost permanent legat de spatial dunărean, dar şi de mare.

Porturile l-au fascinate şi a călătorit deseori la Constanţa. Artistul a fost şi un admirator al Mării Mediterane, care l-a atras încă din perioada călătoriilor de studii în Occident, pictând în portul Marsilia sau la Palermo. În 1907, a traversat Marea Mediterană pentru a ajunge în Africa.

La Balcic, a ajuns în 1913. Împreună cu pictorul Alexandru Satmary a descoperit frumuseţea locului. A fost apropiat de membrii grupului „Dunărea de Jos” din care făceau parte: Gheorghe Naum, Mihai Gavrilov şi Sorin Manolescu.
Ion Theodorescu-Sion a murit la 31 martie 1939.

Expoziţia „Ion Theodorescu Sion. O viaţă de poveste”, curatoriată de dr. Elena Olariu, este deschisă în cadrul Art Safari până în 14 mai. 

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.