Comisia Europeană, UNESCO, Twitter şi Congresul Mondial Evreiesc şi-au unit forţele pentru a sensibiliza publicul cu privire la teoriile conspiraţiei din mediul online.
În cadrul iniţiativei a fost publicată o nouă serie de infografice menite să vină în sprijinul cetăţenilor. Infograficele oferă scurte explicaţii cu privire la motivele pentru care teoriile conspiraţiei sunt periculoase - în special în perioade de criză - şi la modul în care acestea pot fi identificate şi combătute în mod eficace cu argumente bazate pe fapte.
Actualul climat a oferit un teren deosebit de fertil pentru teoriile conspiraţiei care subminează ştiinţa şi faptele prin explicaţii nocive şi neverosimile despre eventualul loc de provenienţă a virusului şi vinovaţii de răspândirea acestuia.
Criza provocată de pandemia de Covid-19 a dus, de asemenea, la o intensificare a discursurilor de incitare la ură şi a atacurilor rasiste şi antisemite în mediul online.
„Dezinformarea şi teoriile conspiraţiei dăunează sănătăţii democraţiilor noastre - acest lucru a devenit foarte clar în contextul unei pandemii mondiale. Cetăţenii trebuie să dispună de instrumente utile pentru a le recunoaşte şi a le demonta. Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor, instituţiile publice trebuie să colaboreze între ele, precum şi cu platformele digitale, cu profesioniştii din domeniul mass-media, cu verificatorii de fapte şi cu cercetătorii, aşa cum fac Comisia Europeană şi UNESCO", a declarat Věra Jourová, vicepreşedinta pentru valori şi transparenţă.
Noile infografice sunt disponibile pe site-ul Comisiei Europene şi pe reţelele de socializare prin intermediul hashtag-ului #ThinkBeforeSharing.
Uniunea Europeană a combătut în mod activ dezinformarea începând din 2015.
În octombrie 2018, Facebook, Google, Twitter şi Mozilla, alături de organismele profesionale care reprezintă platformele online, sectorul publicitar şi agenţiile de publicitate, au semnat Codul de bune practici, ca instrument de autoreglementare pentru combaterea dezinformării. Microsoft a aderat la cod în 2019. În octombrie 2019, semnatarii au prezentat autoevaluări.
Într-o comunicare comună din iunie 2019, Comisia şi Înaltul Reprezentant au concluzionat că, deşi alegerile din luna mai 2019 nu au fost, în mod clar, lipsite de dezinformare, acţiunile întreprinse de UE au contribuit la limitarea marjei de exercitare a influenţei din partea unor ţări terţe, precum şi a unor campanii coordonate de manipulare a opiniei publice.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
