Castelul Apafi, fostă reşedinţă princiară, va fi restaurat. Primăria oraşului Dumbrăveni a obţinut de la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru, Autoritate de Management pentru Programul „Regiunea Centru” 2021 - 2027, finanţare nerambursabilă pentru intervenţii de consolidare şi restaurare a unor clădiri din ansamblul monumentului.
Valoarea totală a proiectului este de 17.270.356,29 lei, din care valoarea finanţării nerambursabile din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de 13.257.047,20 lei, iar valoarea finanţării nerambursabile de la Bugetul de stat este de 2.027.548,39 lei. Diferenţa până la valoarea totală este contribuţia beneficiarului. Termenul estimat pentru finalizarea proiectului este luna octombrie 2029.
În urmă cu peste 470 de ani, pe domeniul de la "Ebesfalva", astăzi oraşul Dumbrăveni, familia nobiliară, din care s-a ridicat la funcţia de principe al Transilvaniei Mihail Apafi I, construia primele clădiri ale ansamblului care avea să devină reşedinţă princiară personală (1660 - 1696), gazdă a împăratului Iosif al II-lea Habsburg (1773) şi a poetului Petőfi Sándor (1848). În castelul Apafi de la Dumbrăveni s-au semnat tratate importante care au modelat evoluţia istorică, politică, economică, socială şi culturală a Transilvaniei. Cancelarul Transilvaniei Teleky Mihály a semnat aici "Actul de supunere", prin care Adunarea Stărilor întrunite la Sibiu a solicitat, la 9 mai 1688, protecţia Împăratului Austriac, ce a condus la pierderea independenţei Transilvaniei în favoarea Imperiului Habsburgic. Mai aproape de zilele noastre, Castelul Apafi de la Dumbrăveni a găzduit, în aprilie 1919, Marea Adunare Naţională a Romilor, unde a fost semnat un memorandum de susţinere a Marii Uniri din 1918. Ulterior, castelul a fost folosit ca tribunal, închisoare, arhivă, şcoală şi internat.
Prin acest proiect se urmăreşte valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi istoric şi îmbunătăţirea infrastructurii de turism din Oraşul Dumbrăveni.
"În România creşte nivelul de conştientizare a faptului că patrimoniul istoric construit deşi, costisitor de conservat, restaurat şi promovat, nu este o povară pe umerii comunităţii, ci o resursă economică. Vedem clar cum în alte ţări turismul susţine creşterea veniturilor publice, mai ales din turismul cultural. Este, aşadar, un drum bătătorit pe care şi noi păşim cu încredere. Turismul, dezvoltat ca urmare a restaurării şi punerii în valoare a monumentelor de arhitectură gotică, barocă şi renascentistă, este un element de specificitate pentru Regiunea Centru. Celălalt element este turismul balnear. Pentru protejarea patrimoniului istoric şi dezvoltarea turismului am alocat în Programul "Regiunea Centru", prin Prioritatea 7 "O Regiune cu turism sustenabil" şi Prioritatea 8 "O Regiune Atractivă" aproape 1,3 miliarde de lei. Portofoliul de investiţii finanţate din această alocare este foarte divers, de la restaurarea şi revitalizarea unor situri UNESCO, la reabilitarea monumentelor şi bisericilor reprezentative pentru toate cultele din Regiune, precum şi investiţii în conservarea patrimoniului natural şi construirea de infrastructură specifică turismului balnear şi montan", a declarat Simion Creţu, directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Centru.
Pe amplasamentul situat pe strada Cuza Vodă nr. 4, se află un ansamblu de construcţii, compus din 8 imobile independente. În cadrul proiectului se vor executa următoarele intervenţii:
1. Bastion (Corp C4): va fi supus unor intervenţii menite să redea imaginea istorică a monumentului şi să permită amenajarea unor spaţii de expoziţii în interior. Şarpanta va fi curăţată integral, consolidată, iar lemnăria va fi tratată cu soluţii insecto-fungicide. Învelitoarea va fi refăcută la configuraţia iniţială. Acoperişul vechiului drum de strajă va fi refăcut asemănător. Faţadele vor fi curăţate, elementele de tencuială originale păstrate, zidăria reparată şi elementele de piatră vor fi tratate şi completate acolo unde este cazul. Golurile existente vor fi închise cu panouri de sticlă fără rame, montate detaşat faţă de planul pereţilor. În final, se vor redeschide golurile istorice ale faţadelor (dacă se vor identifica), restituind turnului-bastion cât mai mult din aspectul său original.
2. Beci boltit (Corp C8): Dala de beton care acoperă în prezent subsolul va fi demolată integral, întrucât constituie o intervenţie necorespunzătoare şi incompatibilă cu caracterul istoric al sitului. Zidăria de cărămidă existentă va fi păstrată şi consolidată. Vor fi aplicate tratamente anti-igrasie. Noua structură de rezistenţă necesară repunerii în funcţiune a spaţiului va fi realizată ca structură independentă de zidăriile istorice, astfel încât acestea să nu fie suprasolicitate sau degradate.
3. Ruina corp vest, extindere corp C1 (Corp C9): va fi pus în siguranţă fragmentul de zid rămas din fosta incintă, care păstrează elemente decorative valoroase. Pentru asigurarea funcţionalităţii ansamblului, în subsol se propune realizarea unui corp îngropat ce va găzdui grupurile sanitare necesare, fără a afecta aspectul istoric al sitului. De asemenea, se va introduce o scară şi un lift de acces, amplasate discret în spatele zidului istoric.
4. Desfacerea platformelor betonate existente şi reconfigurarea întregii curţi astfel încât aceasta să reamintească de curtea interioară a castelelor medievale din zonă. Nivelul actual al terenului va fi coborât pentru a reveni la cota istorică de călcare, iar la nivelul pavimentului vor fi marcate conturile clădirilor dispărute. Intervenţiile includ şi amenajarea unei platforme pentru evenimente, precum şi reconstruirea fântânii istorice.
5. Vor fi realizate şi reţelele de utilităţi: apă rece reţele exterioare, canalizări reţele exterioare, hidranţi interiori, paratrăznet şi prize de pământ, prize şi forţă, reţele exterioare.
Grupul ţintă al proiectului este compus din totalitatea persoanelor care vor utiliza direct sau indirect infrastructura culturală rezultată în urma reabilitării Castelului Apafi: peste 8.000 de locuitori ai oraşului, aproximativ 400 de vizitatori ai expoziţiei actuale de la castel, agenţii economici din HoReCa, artizanii locali şi viitorii turişti care vor vizita fosta reşedinţă princiară transilvană.
Medikatv.ro
