În unele părţi ale Balcanilor, există o tradiţie: femeile cunoscute sub numele de burrneshas îşi asumă roluri sociale rezervate de obicei bărbaţilor. Ele îşi asumă aspectul fizic al bărbaţilor, adoptă nume sau porecle masculine şi acţionează cu o libertate şi o putere refuzate femeilor în culturile patriarhale. Documentarul „House with a Voice/ Cine e bărbatul în casă” (2024), regizat de Kristine Nrecaj şi Birthe Templin, examinează această practică culturală excepţională care există de secole în unele părţi din Albania, Kosovo şi Muntenegru. La Sibiu, în cadrul Astra Film Festival, filmul a fost văzut prima data, miercuri, la Sala Thalia.
Filmul documentează poveştile a şase femei din Albania care, din motive diferite, au decis să devină bărbaţi, urmând legile codului Kanun, un cod tradiţional care sunt folosite până azi.
Conform Kanun-ului, în anumite condiţii, o femeie îşi poate asuma rolul social de bărbat. Astfel, ea devine Burrnesha, iar după depunerea jurământului nu se mai poate întoarce niciodată la viaţa de femeie. Ea va trebui să poarte până la moarte doar haine bărbăteşti, să se comporte ca un bărbat şi să îşi asume statutul şi responsabilităţile unui bărbat. Acest fenomen intrigant, care subzistă într-un mod uimitor, perfect conservat, undeva în Europa contemporană, dă peste cap toate stereotipurile şi proiecţiile discuţiilor despre identitatea de gen.
Filmul a avut premiera mondială la Festivalul internaţional de documentare de la Salonic de Ziua internaţională a femeii.
„Acest fenomen societal unic le vede pe aceste femei schimbându-şi genul social prin tăierea părului, îmbrăcând haine bărbăteşti, adoptând nume masculine şi integrându-se în spaţii dominate de barbate. Practica neconvenţională de asumare a rolurilor masculine are diverse scopuri, de la asigurarea supravieţuirii neamului masculin în familiile fără moştenitori de sex masculin la oferirea unui mijloc de eliberare femeilor căsătorite care doresc să divorţeze”, se arată în sinopsis.
Şase Burrneshas apar în centrul atenţiei în documentar, „în timp ce sfidează status quo-ul şi luptă pentru dreptul lor de a-şi alege destinele într-o lume care încearcă să le limiteze”.
Nrecaj, o regizoare de origine germană, îşi are rădăcinile din Balcani. „Mătuşa mea mare a fost o Burrnesha”, scria ea. „Ea a trăit într-un sat îndepărtat din nordul Alpilor albanezi. O casă fără bărbat nu are nicio voce în comunitatea satului. Ca burrnesha, mătuşa mea a avut ceva ce alte femei nu au avut. Avea o voce. Era liberă în deciziile sale şi se putea mişca liber în public. Ea combina atât masculinul, cât şi femininul”.
Femeia-bărbat
„Aceste burrneshas au înfăptuit prin alegerea lor să fie libere, de la faptul de a merge, de a nu mai depinde de voinţa cuiva, inclusiv să-şi părăsească casa, cum să se îmbrace, cum să se poarte, să aibă o lesă foarte scurtă. Cel puţin aparent, pentru că multe dintre ele au trăit în comunism, şi, trăind într-o zonă rurală au avut o lesă incomparabil mai lungă, cealaltă lesă era sistemul. Numai că în viaţa loc cotidiană, acea lesă nu se vedea”, a spus profesoara Mihaela Miroiu la dezbaterea care a urmat filmului, moderată de Mirela Nagâţ.
Acest cod, extrem de restrictiv, a funcţionat foarte mult timp. „Femeile nu se pot răzgândi, în momentul în care aleg sau li se alege să devină burrneshas, ele nu se pot răzgândi, sunt ucise. Ceea ce este înduioşător şi revoltător este că nu există nicio breşă de libertate tocmai în faptul că nu se pot răzgândi. Am spune că e o alegere care implică libertate, dar în acelaşi timp faptul că nu te poţi răzgândi, aceste femei în primul rând sunt caste, aleg virginitatea ca mod de viaţă, este restrictiv”, a punctat politologul Roxana Dumitrache.
Kanun-ul, care există din secolul XV, era de o stricteţe fatală. Scriitorul Radu Vancu a explicat: „Printre interdicţiile pe care le avea femeia se numărau faptul că nu aveau dreptul să poarte ceas, nu avea voie să aibă posesiuni, să facă a afaceri. Astfel, li se luau dreptul de stăpânire asupra timpului, asupra spaţiului, asupra cauzalităţii. Toată substanţa lumii, erau în afara dreptului femeii de a decide. De-asta era tentant să devii burrneshas. Dar pe de altă parte pierdeai erotismul lumii”.
Fără discriminare, femeile-bărbat îşi trăiesc masculinitatea construită. Din film reiese faptul că „societatea e mai degrabă complice cu burrneshas. Sunt parte a societăţii absolut fireşti”, a afirmat Roxana Dumitrache.
Vineri, de la ora 19.00, filmul va putrea fi văzut la Astra Film Cinema, în prezenţa regizoarei Kristine Nrecaj.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
