Ana Blandiana va lansa volumul de poezii ”Speranţă sub soare gri”, publicat la editura Keshev LeShira, la Tivon şi Tel Aviv, informează Institutul Cultural Român.
Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu editura Keshev LeShira şi Uniunea Scriitorilor Israelieni, organizează în zilele de 6 şi 8 iunie evenimentele dedicate lansării în Israel a volumului de poezii şi studiu critic ”Speranţă sub un soare gri”, de Ana Blandiana, în traducerea profesorului Moshe Itzhaki.
Ana Blandiana va participa la cele două evenimente din program, care vor avea loc la Tivon şi la sediul institutului, şi va susţine şi lecturi de poezie în limba română.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Volumul ”Speranţă sub un soare gri” a fost tradus în limba ebraică de prof.univ.dr. Moshe Itzhaki şi dr. Paul Farkaş şi este structurat în trei părţi: prima parte cuprinde un studiu critic asupra poeziei Anei Blandiana realizat de prof.univ.dr. Moshe Itzhaki, partea a doua include un număr de aproximativ 150 poezii alese dintr-o perioadă care cuprinde 50 de ani de activitate a poetei române, între 1960-2010, iar în final un interviu cu Ana Blandiana, realizat de prof.univ.dr. Moshe Itzhaki şi dr. Paul Farkaş.
Cartea a fost publicată de editura Keshev le Shira în cursul lunii aprilie a acestui an. Titlul cărţii este inspirat din poezia Anei Blandiana, ”Gara de Nord”.
Născută în 1942, la Timişoara, Ana Blandiana a debutat ca poetă în anul 1954 în reviste de tineret, apoi în "Tribuna" (1959) şi în antologia "30 de poeţi tineri".
După debutul editorial cu placheta "Persoana întâia plural" (1964), s-a impus printre poeţii cei mai reprezentativi ai epocii, publicând "Călcâiul vulnerabil" (1966) şi "A treia taină" (1969, Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor). A continuat cu alte cărţi de poezie: "Cincizeci de poeme" (1970), "Somnul din somn" (1977), "Ochiul de greier" (1981), "Ora de nisip" (1983), "Stea de pradă" (1985), "Arhitectura valurilor" (1990), "La cules de îngeri" (1998), "Soarele de apoi" (2000, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie), "Refluxul sensurilor" (2004). A scris versuri şi pentru copii: "Întâmplări din grădina mea" (1980), "Întâmplări fără Arpagic pentru cititorul cel mic" (1991), "Cartea albă a lui Arpagic" (1998, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatură pentru copii).
A semnat tablete, eseuri, însemnări de călătorie, adunate în volumele "Calitatea de martor" (1970), "Eu scriu, tu scrii, el, ea scrie" (1976), "Cea mai frumoasă dintre lumile posibile" (1978), "Coridoare de oglinzi" (1984), "Autoportret cu palimpsest" (1986), "Ghicitul în mulţimi", "Geniul de a fi" (1998), "Cine sunt eu?" (2001). A publicat, în colaborare cu soţul său, Romulus Rusan, cărţi de interviuri cu personalităţi ale culturii româneşti: "Convorbiri subiective" (1972), "O discuţie la Masa Tăcerii" (1977).
Abordând şi proza fantastică, a scris "Cele patru anotimpuri" (1977, 2001) şi "Proiecte de trecut" (1982) - ambele volume apărând sub titlul "Oraşul topit şi alte povestiri fantastice" în 2004. În 1992 i-a apărut romanul "Sertarul cu aplauze", care s-a bucurat de o foarte bună primire din partea publicului şi a criticii (următoarele ediţii 1998, 2002, 2004), iar în 1994, volumul de nuvele "Imitaţie de coşmar".
În afara volumelor de poezie traduse în foarte multe limbi, i-au mai apărut grupaje de poeme în reviste şi antologii din Anglia, SUA, Italia, Spania, Franţa, Belgia, Germania, Austria, Olanda, Finlanda, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Brazilia, Cuba, Turcia, Siria, Grecia, China, Japonia, Israel, Albania.
Este fondatoare şi preşedinte al Academiei Civice, care realizează, sub egida Consiliului Europei, Memorialul victimelor comunismului şi al rezistenţei de la Sighet.
Este preşedintele PEN Clubul Român şi al Comisiei de Onoare a Uniunii Scriitorilor din România, membru al Academiei de poezie "Stephane Mallarmé" (din 1997) şi al Academiei Mondiale de Poezie, primul scriitor român ales membru al Academiei Europene de Poezie (din martie 1999).
Deţine numeroase premii literare, printre care: Premiul pentru proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1980), Premiul "Mihai Eminescu" al Academiei Române (1970), Premiul internaţional "Gottfried von Herder" (1982, Viena), Premiul Naţional de Poezie (1997), Premiul revistei "Luceafărul" (1998), Premiul "Opera Omnia" (2001), Premiul Internaţional "Vilenica" (2002), Premiul revistei "Poesis" (2003), Premiul internaţional "Giuseppe Acerbi" şi Premiul internaţional Camaiore (Italia), Marele Premiu al Festivalului Internaţional "Lucian Blaga", ediţia a XXVII-a (2007).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
