„Proiectul noii Directive de taxare a produselor din tutun, prin care Comisia Europeană propune dublarea accizei la ţigarete, obţinut „pe surse” de Financial Times şi detaliat într-un articol recent, a fost cel mai probabil o încercare de a testa pieţele, lucru demonstrat şi de amânarea prezentării oficiale a documentului. Dacă proiectul ar fi aprobat aşa cum a apărut în FT, nu doar industria de profil ar avea de suferit, ci şi statele membre din centrul şi estul Europei. Potrivit documentului menţionat, accizele minime ar urma să crească de la 1,80 la 3,60 euro pentru un pachet de 20 de ţigarete. Ceea ce înseamnă că preţurile produselor în România sau Bulgaria s-ar putea apropia de cele mai ridicate din vest, cum ar fi Franţa, cu circa 10 euro pentru un pachet. Cu alte cuvinte, Bruxelles vrea preţuri ca în vest cu salariile din est”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova şi Bulgaria la conferinţa „Ce se schimbă în fiscalitate începând cu anul 2023”, organizată astăzi de Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC).
În România, acciza la ţigarete ar trebui să se majoreze cu circa 50%, brusc şi fără o perioadă de derogare. Dar România a mai trecut printr-o experienţă similară şi a învăţat lecţia: în 2009, autorităţile au mărit acciza excesiv şi neplanificat, cu 50%, iar rezultatul a fost că, în 2010 piaţa neagră a ajuns la un nivel record de 36,2%. S-au înregistrat pierderi bugetare de un miliard de euro, iar contrabanda a devenit subiect prioritar pe agenda CSAT.
După aderare, România şi Bulgaria au beneficiat de trei ani de derogare pentru alinierea la nivelul minim al accizei (64 euro pe mia de ţigarete). Iar în 2011, când s-a schimbat Directiva, opt noi state membre au beneficiat de încă o derogare de trei ani pentru a atinge 90 euro/mie.
Noua majorare, conform Proiectului viitoarei Directive, ar urma să aibă loc în condiţiile în care, în ţara noastră, pachetul de ţigarete este deja un produs scump, raportat la puterea de cumpărare. Conform Eurostat, în România puterea de cumpărare se situa în 2021 la 55,5% din media europeană. În 2022, lucrurile s-au înrăutăţit. Un studiu al GFK arată că în anul în curs puterea de cumpărare scade la 49%, sub jumătatea mediei europene. Din venitul zilnic disponibil un român poate cumpăra cinci pachete de ţigarete, un francez şase, un polonez opt, iar un neamţ aproape dublu: 11 pachete!
„Sperăm ca, la negocierile pe această Directivă, România să susţină ferm în Poziţia de ţară calendarele de accizare aprobate la jumătatea anului. Comisia Europeană trebuie să ţină cont de puterea de cumpărare din statele membre. În România, raportat la salarii, ţigaretele sunt mult mai scumpe decât în statele cu economii dezvoltate, ca Franţa, Germania sau Luxemburg. Piaţa tutunului este inelastică, iar când taxele cresc brusc şi fără corelare cu veniturile, fumătorii se orientează spre variantele mai ieftine, de contrabandă. În Franţa, după mărirea abruptă a accizelor, piaţa neagră a ajuns la circa 30%. Dacă Franţa a luat o astfel de decizie, nu trebuie să procedăm şi noi la fel. România are de apărat peste 2.000 de km de frontieră externă a UE, cu un război la graniţe. Creşterea crimei organizate reprezintă un pericol real la adresa siguranţei naţionale, mai ales în contextul discuţiilor referitoare la Schengen. Rutele folosite pentru contrabanda cu ţigarete pot fi utilizate şi pentru traficul ilegal cu migranţi sau arme. De asemenea, în actuala situaţie economică, avem nevoie de venituri bugetare solide. Industria tutunului a contribuit la buget în 2021 cu circa 20 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 12% din PNRR, dar pentru care statul nu trebuie să depună planuri sau să îndeplinească jaloane şi condiţii. Suma e în creştere cu 13% faţă de anul precedent şi se poate majora în continuare, în condiţii normale necesare oricărui sector economic, şi anume predictibilitate fiscală şi stabilitate legislativă”, a mai spus Gilda Lazăr.
„Vorbim despre un domeniu extrem de delicat şi faptul că există un calendar de majorare a accizelor pentru toate produsele din tutun este de apreciat. România nu are încotro, trebuie să se alinieze la cerinţele Uniunii, dar lucrurile trebuie să fie corelate cu puterea de cumpărare şi în funcţie de situaţiile existente de la stat la stat. Vedem că un stat membru foloseşte dreptul de veto. Noi, ca ţară, ar trebui să ne jucăm cărţile şi să ne susţinem interesul. Să fim prezenţi şi să ne exprimăm punctul de vedere. În mod cert, contrabanda afectează veniturile la buget”, a adăugat Dan Manolescu, preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali.
„Acest proiect de Directivă va trece prin mai multe nivele de aprobare. Pe parcursul acestui proces, trebuie să ţinem cont de interesul naţional. Acciza la tutun e una dintre principalele surse de venituri la buget, iar industria tutunului contribuie cu sume semnificative. Este nevoie de conştientizarea faptului că suntem într-o situaţie diferită faţă de restul statelor. Nu trebuie să înghiţim tot ceea ce se propune pentru ţările din vestul Europei”, a precizat Emilian Duca, consultant fiscal.
Din anul 2020, datorită scăderii contrabandei la un minim istoric, de sub 10%, a unei politici fiscale predictibile şi a unui cadru de reglementare fără schimbări radicale, tutunul a devenit cel mai solid contribuabil. Din 2020, România este al doilea producător european de ţigarete, după Polonia şi la egalitate cu Germania. Conform INS, în 2021 totalul exporturilor de ţigarete şi produse din tutun a fost de peste 1,34 miliarde de euro, contribuţia pozitivă a tutunului la balanţa de plăţi fiind de circa un miliard de euro.
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
