Aproximativ un milion de români trebuie să îşi recupereze sumele aferente taxelor de poluare a autovehiculelor, declarate neconforme, în total statul trebuind să restituie în jur de trei miliarde de lei, în cinci ani, în tranşe de 590 de milioane de lei anual.
Ministrul Mediului, Cristiana Paşca-Palmer, a anunţat, miercuri, într-o declaraţie comună cu preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Dragoş Doroş, că etapele de restituire a sumelor reprezentând taxa de poluare vor fi derulate prin ANAF.
Ministrul a precizat că ordinul comun îi priveşte pe românii care au achitat taxe de poluare a autovehiculelor introduse de stat în perioada 2007- 2013.
“Estimăm că circa un milion de cetăţeni au plătit una din cele trei taxe neconforme cu dreptul european, respectiv: taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule şi taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule”, a spus Cristiana Paşca-Palmer.
Ea a amintit că taxele au fost încasate, de-a lungul timpului, la bugetul de stat, prin Ministerul de Finanţe, în perioada 2007- 2008, şi de Administraţia Fondului pentru Mediu, între anii 2008 şi 2013.
“Guvernul actual îşi asumă returnarea sumelor plătite de populaţie pentru poluarea autovehiculelor în perioada 2007-2013. Am luat decizia de a emite acest ordin împreună cu ANAF, deoarece consider că trebuie să ne asumăm responsabilitatea de a corecta o situaţie nedreaptă faţă de cetăţeni”, a spus demnitarul.
Cristiana Paşca-Palmer a agăudat că, până acum, pentru recuperarea acestor bani, oamenii erau nevoiţi să apeleze la deciziile instanţelor de judecată, iar aceste demersuri au implicat alte costuri din partea cetăţenilor şi termene de rezolvare foarte lungi, iar la nivelul ţării au existat chiar decizii judecătoreşti contradictorii pe aceeaşi temă.
“Vestea bună este că de astăzi populaţia îşi poate recupera sumele plătite printr-o simplă cerere de restituire, depusă la unităţile teritoriale ANAF, de care aparţin. Cererea de restituire trebuie să fie însoţită de un dosar care să conţină câteva documente printre care şi documentul care atestă plata taxei şi copia cărţii de identitate a vehiculului şi a certificatului de înmatriculare. În baza acestui dosar, solicitantul va afla, în maximum 55 de zile, data la care işi poate încasa suma pe care statul român i-o datorează”, a mai spus ministrul Mediului.
Practic, imediat după depunerea dosarului, documentele intră în analiza ANAF, pentru ca, în termen de cel mult 45 de zile, să fie emisă o decizie de plată, care va fi comunicată solicitantului în maximum 10 zile de la emiterea ei.
“Administraţia Fondului pentru Mediu va pune la dispoziţia ANAF un cont dedicat restituirii acestor sume. Sumele care vor fi restituite vor fi calculate cu dobânzile aferente din ziua plăţii taxei până în ziua restituirii integrale, actualizate cu indicele preţului de consum. Plata va fi făcută eşalonat, pe parcursul a cinci ani. Practic, vom plăti anual 20 la sută din suma pe care statul român o datorează fiecărui cetăţean în parte”, a mai arătat Paşca-Palmer.
Ministrul a mai spus că fiecare solicitant va primi şi un grafic de eşalonare a plăţii, stabilit de organul fiscal competent, şi care va fi integrat în decizia de plată a ANAF, sumele urmând să fie actualizate anual.
“Administraţia Fondului pentru Mediu a prevăzut anual în buget sume pentru returnarea taxelor pentru care există decizii judecătoreşti. Începând cu anul 2010, de când au apărut primele decizii judecătoreşti în acest sens, statul a restituit, în total, aproximativ un miliard de lei”, a mai spus ministrul.
Preşedintele ANAF a precizat că prin ordinul comun a fost stabilită procedura administrativă pentru restituirea taxei şi se aşteaptă să existe un număr important de solicitări, astfel încât se va încerca să se uşureze munca celor de la ghişee.
Acesta a mai explicat că decis eşalonarea acestor plăţi întrucât este vorba de o sumă mare, de aproximativ trei miliarde de lei, astfel că anual vor trebui achitaţi în jur de 590 de milioane de lei.
“Conform proiectului, plata se va face către cel care a plătit taxa. Deci cel care a plătit, aceluia i se restituie. Dacă au fost mai multe vânzări, soluţia pentru aceste situaţii nu este prevăzută şi doar instanţa poate rezolva astfel de cazuri. Dacă cel care a plătit taxa nu mai este în posesia autoturismului, rămâne instanţa ca soluţie”, a spus Dragoş Doroş.
Cei doi demnitari au explicat că această situaţie nu a putut fi reglementată prin ordinul comun deoarece dreptul european interzice returnarea taxelor în cazul bunurilor înstrăinate.
Persoanele care vor restituirea taxei de poluare sau a taxei auto, sub diversele forme în care a fost aplicată în perioada 2007-2013, pot depune solicitarea până la sfârşitul anului 2020, iar statul urmează să facă plata în tranşe anuale, timp de cinci ani, potrivit unui ordin comun semnat de ministrul Mediului şi de preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), publicat în Monitorul Oficial la peste şapte luni după intrarea în vigoare a actului normativ care prevede restituirea sumelor.
Ordinul aprobă procedura de restituire a sumelor prevăzută în Ordonanţa de Urgenţă 9/2013 a Guvernului privind timbrul de mediu pentru autovehicule, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului numărul 40/2015.
"Cererea de restituire trebuie să fie depusă în cadrul termenului legal de prescripţie a dreptului de a cere restituirea, respectiv în termen de cinci ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere dreptul la restituire", se precizează în ordin.
Acesta precizează că data la care a luat naştere dreptul la restituire este data intrării în vigoare a Ordonanţei Guvernului 40/2015, publicată în Monitorul Oficial în 31 august 2015.
Astfel, românii care vor restituirea banilor plătiţi sub formă de taxă auto sau de poluare pot înainta cererea până cel târziu la data de 31 decembrie 2020, când se împlinesc cinci ani de la 1 ianuarie 2016.
În noiembrie 2014, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis că sistemul de rambursare a taxei auto din 2008, prevăzut în Ordonanţa de Urgenţă 9/2013 care instituie timbrul de mediu, contravine dreptului UE. Într-o altă speţă, Curtea de Justiţie a UE a decis, în aprilie 2015, că timbrul de mediu este discriminator.
În urma sentinţelor, Guvernul a aprobat, în august 2015, Ordonanţa 40/2015, publicată în Monitorul Oficial în 31 august, prin care modifică vechea Ordonanţă de Urgenţă din 2013.
Actul normativ prevedea că "procedura de efectuare a plăţii sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum şi dobânzile calculate până la data plăţii integrale va fi stabilită prin ordin al ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală".
Ordinul a intrat, însă, în vigoare abia marţi, 12 aprilie, la peste şapte luni după intrarea în vigoare a Ordonanţei 40/2015.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
