Cercetătorii au descoperit noi indicii pentru a ajuta la înţelegerea modului în care stresul psihologic poate agrava alergiile cutanate (ale pielii). Ei au demonstrat că stresul disturbă capacitatea macrofagelor de a elimina celulele moarte din zonele afectate, agravând simptomele bolii.
Alergiile cutanate sunt adesea agravate de stresul psihologic, însă mecanismele care stau la baza acestora sunt încă puţin cunoscute. Cercetătorii din Japonia au descoperit acum că stresul afectează capacitatea macrofagelor de a elimina celulele moarte din zonele afectate, ceea ce agravează inflamaţia alergică.
Stresul perturbă funcţiile imunitare şi interferează cu răspunsurile inflamatorii ale organismului, au descoperit oamenii de ştiinţă în cadrul unor studii pe şoareci.
În mod specific, stresul psihologic reduce capacitatea celulelor imunitare specializate, numite macrofage antiinflamatoare PD-L2-pozitive, de a elimina celulele moarte de la locul alergiei, potrivit unui raport publicat în The Journal of Allergy and Clinical Immunology.
Acumularea de celule moarte în leziuni duce la infiltrarea crescută a celulelor imune numite eozinofile, agravând răspunsul alergic, au declarat cercetătorii.
„Acest studiu este primul din lume care demonstrează că stresul perturbă funcţia macrofagelor, care în mod normal ajută la suprimarea reacţiilor alergice, intensificând astfel răspunsurile alergice”, a declarat marţi într-un comunicat conducătorul studiului, dr. Soichiro Yoshikawa de la facultatea de medicină a universităţii Juntendo din Japonia.
Impactul stresului psihologic asupra celulelor imunitare pare să fie de lungă durată şi poate afecta macrofagele produse de sistemul imunitar mai târziu, au mai constatat cercetătorii.
„Acest fenomen, denumit ‘memoria stresului’, implică faptul că stresul sever lasă o amprentă persistentă asupra celulelor imunitare, influenţând funcţia acestora şi contribuind la dezvoltarea bolilor”, a precizat dr. Yoshikawa.
Evitarea completă a stresului ar fi soluţia ideală pentru a preveni disfuncţia celulelor imunitare, au remarcat cercetătorii.
Deoarece acest lucru nu este întotdeauna posibil, înţelegerea mecanismelor moleculare din spatele memoriei stresului ar putea deschide calea pentru tratamente care să inverseze astfel de efecte.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
