Patriarhia arată că, după decizia din ianuarie a Sfântului Sinod, clerul şi toţi ceilalţi angajaţi care administrează patrimoniul bisericesc trebuie să depună jurământul de onestitate şi fidelitate faţă de Biserică, urmărindu-se prin aceasta promovarea corectitudinii, transparenţei şi legalităţii în administrarea bunurilor instituţionale, combaterea faptelor de corupţie şi întărirea fidelităţii faţă de instituţia bisericească.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în 18 ianuarie 2016, ca întregul personal cu atribuţii de conducere sau de execuţie din cadrul Cancelariei Sfântului Sinod şi Administraţiei Patriarhale, de la centrele eparhiale, protopopiate, parohii, mănăstiri, asociaţii şi fundaţii bisericeşti, precum şi persoanele nesalarizate care utilizează sau administrează bunuri bisericeşti (epitropii, consilierii parohiali şi voluntarii) să depună un jurământ sau act de onestitate şi fidelitate faţă de Biserică, arată Patriarhia într-un comunicat de presă transmis vineri.
Sursa citată precizează că îndatorirea depunerii unui jurământ la nivelul parohiilor a existat de mai mult timp, fiind prevăzută atât de Statutul pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române din anul 1925, cât şi de Regulamentul pentru funcţionarea organelor deliberative şi executive din Patriarhia Română din anul 1950, aflat în vigoare şi în prezent. Prin punerea în aplicare a hotărârii Sfântului Sinod din 18 ianuarie 2016 s-a urmărit sistematizarea şi generalizarea acestei practici în rândul întregului personal cu atribuţii de conducere sau de execuţie din Patriarhia Română.
“Necesitatea acestui jurământ reflectă atât preocuparea Bisericii de a promova corectitudinea, transparenţa şi legalitatea în administrarea bunurilor instituţionale, de a combate faptele de corupţie, cât şi dorinţa de a promova şi întări fidelitatea faţă de instituţia bisericească şi onestitateaîn administrarea bunurilor ei. Astfel, importanţa acestui act constă în responsabilizarea clerului şi a celorlalţi angajaţi care au atribuţii de conducere ori de execuţie sau administrează patrimoniul Bisericii”, explică Patriarhia aplicarea deciziei din ianuarie.
De asemenea, Patriarhia arată că acest act de onestitate şi fidelitate faţă de Biserică poate fi înţeles şi ca o completare a jurământului-mărturisire pe care preoţii îl fac la momentul hirotoniei. Totodată, jurământul are şi o valoare liturgică, “întrucât este asumat în cadrul unui spaţiu eclesial, cu respectarea unei rânduieli ce are ca momente principale rostirea rugăciunilor începătoare, depunerea jurământului, sărutarea Sfintei Evanghelii şi a Sfintei Cruci, formula de încheiere şi semnarea documentului”.
La nivelul Arhiepiscopiei Bucureştilor, acest jurământ de onestitate şi fidelitate faţă de Biserică a fost depus, la date diferite, de către toţi clericii şi mirenii cu atribuţii de conducere sau de execuţie.
Preafericitul Părinte Daniel a rostit şi semnat acest jurământ, atât în calitate de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul şedinţei Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc din 23 februarie, cât şi în calitate de Arhiepiscop al Bucureştilor, la şedinţa Permanenţei Consiliului eparhial din 1 martie.
Ulterior, acest jurământ a fost depus de către preoţii parohi din cadrul protoieriilor din Capitală, Ilfov Nord şi Ilfov Sud, la Mănăstirea Cernica, în 3 martie, precum şi de către preoţii parohi din cadrul protoieriilor Ploieşti Nord, Ploieşti Sud, Câmpina, Urlaţi şi Vălenii de Munte, la Mănăstirea Ghighiu, în 7 martie, în prezenţa episcopului vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
Angajaţii Centrului eparhial - consilieri, inspectori, directori, secretari, gestionarii din cadrul Serviciului Colportaj, muncitorii cu atribuţii de gestiune din cadrul fabricii de lumânări Făclia Sfinţilor Români - au depus jurământul în 4 martie, a precizat Patriarhia.
“În concluzie, Jurământul sau Actul de onestitate şi fidelitate faţă de Biserică, care a fost depus în Arhiepiscopia Bucureştilor de către clericii şi mirenii cu atribuţii de conducere sau de execuţie, reprezintă un act de întărire a responsabilităţii şi fidelităţii acestora faţă de instituţia în cadrul căreia activează, întrucât orice activitate de slujire corectă a misiunii Bisericii este o lucrare sfântă şi aducătoare de binecuvântare pentru poporul dreptcredincios”, se mai arată în comunicatul citat.
Patriarhia Română mai precizează că misiunea Bisericii este aceea de a îndruma pe oameni," prin cuvânt şi faptă, pe calea mântuirii spre a dobândi Împărăţia lui Dumnezeu", iar în acest sens are nevoie şi de bunuri materiale, "considerându-le daruri ale lui Dumnezeu faţă de lume şi având datoria de ale administra cu responsabilitate, pentru împlinirea misiunii ei în lume".
"Mai precis, Biserica se foloseşte de bunurile materiale pentru a împlini porunca iubirii jertfelnice şi milostive faţă de aproapele, susţinând multiple activităţi cultural-educaţionale şi social-filantropice, de ajutorare a celor bolnavi, a copiilor şi tinerilor, a bătrânilor, precum şi a altor categorii sociale defavorizate”, arată sursa citată.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
