Spitalul Elias s-a confruntat în 2014 cu cazuri de infecţii nosocomiale, doi medici descoperind în săpunul lichid Maxil furnizat de Romchim “o bacterie de hazna”, scriu jurnaliştii de la Gazeta Sporturilor. În urma acestei situaţii, a fost necesară înlocuirea întregului sistem de circulaţie al săpunului lichid, iar Romchim a fost exclusă de la licitaţii, dând în judecată unitatea medicală. Şi în acest caz, autorităţile din Ministerul Sănătăţii au reacţionat într-o manieră similară celei din scandalul Hexi Pharma.
Jurnaliştii citează afirmaţiile directorului medical de la Elias Dana Safta.
„Ne-am trezit cu o bacterie nouă pentru spitalul nostru: Serratia marcescens. O bacterie de hazna! Ceva nu era în regulă”, spune ea, pornind de la faptul că, în iulie 2014, un nou născut şi un bătrân bolnav de cancer au ajuns aproape în sepsis, iar starea li se agrava, tratamentul cu antibiotice fiind cel care reuşeşte să îi stabilizeze.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Pe 30 iulie 2014, Mariana Buzea şi Marilena Filipoiu sînt primii doi doctori din România care descoperă bacterii într-un produs care trebuia să omoare bacteriile, săpunul Maxil, produs de fabrica Romchim de la Târgu Mureş. Ele au luat probe din săpunul utilizat în laborator şi din cel folosit de asistente, în ambele fiind descoperită bacteria serratia marcescens, un germen care se dezvoltă în fecale. Analize ulterioare au demonstrat că erau două milioane de bacterii într-un mililitru de săpun lichid, adică aproximativ 400.000 de bacterii într-o picătură, scriu jurnaliştii de la GSP.
La începutul lui august 2014, spitalul a declanşat un control în toate stocurile de Maxil, indiferent dacă se aflau în zonele critice, în saloanele normale sau în magazie, toate dovedindu-se contaminate, dar fabrica a negat.
De asemenea, spitalul a mai făcut un test, la Institutul Cantacuzino, pentru a verifica dacă bacteriile din sângele nou-născutului şi din cel al bătrânului aparţin aceluiaşi genotip cu tulpinile găsite în săpunul lichid.
Conform medicului Dana Safta, şi la Focşani, şi la Spitalul de Transplant Cardiologic din Târgu Mureş, care foloseau Maxil, situaţiiile erau similar. Medicul spunce că nu ştie ce s-a întâmplat la spitalele din Târgovişte, Arad şi Galaţi.
A fost trimisă o informare către DSP, către Institutul de Sănătate Publică şi către Ministerul Sănătăţii.
Scandalul devine public după ce Elvira Gheorghiţă, jurnalistă cu mare experienţă pe Sănătate, atunci la Mediafax, acum la news.ro, prinde firul, scriu jurnaliştii.
Ei fac o comparaţie între atitudinea de atunci a ministrului Sănătăţii Nicolae Bănicioiu şi cea a ministrului Achimaş Cadariu în scandalul Hexi Pharma, remarcând că felul în care sistemul sanitar a reacţionat este similar.
„Acele certificate sunt în acord cu ceea ce prevede legislaţia europeană, avem chiar o directivă. Testele sunt făcute de producător şi acele teste sunt prevăzute în certificat. Aici, probabil, a fost vorba de o declaraţie falsă şi de o testare, probabil, improprie”, spunea atunci Bănicioiu, conform tolo.ro.
Este invocată şi declaraţia medicului Alexandru Rafila, secretar de stat în MS, care spunea că”această bacterie găsită la Elias poate produce infecţii, dar numai în procent de 2% din infecţiile nosocomiale”.
De asemenea, similitudinea între cele două cazuri este dată şi de întârzierea cu care ministrul Sănătăţii a decis retragerea din spitale a dezinfectanţilor, Bănicioiu făcând anunţul în acest sens în octombrie 2014.
Vinovaţi în acest caz sunt Inspecţia Sanitară din MS şi DSP, care nici măcar nu aminteşte criza în raportul său annual, scrie tolo.ro.
Conform lui Cornel Moldovan, directorul Romchim, a avut loc şi un control pe dezinfectanţi în toată ţara, însă marii producători ar fi fost protejaţi.
“Cei de la DSP-uri au găsit mari probleme la multe firme, mult mai mari ca noi! Dar nimeni nu le-a mai făcut nici publice şi nici n-a detaliat cercetările în cazul celorlalte firme cu probleme!”, susţine Moldovan, care afirmă că probele martor păstrate în fabrică nu conţineau bacterii şi că fabrica şi reglementat procedurile interne.
Sunt exact problemele menţionate în Raportul DSP pe 2014, document de la care, acum o lună, începea investigaţia Gazetei Sporturilor. Problemele erau însă mascate prin expresia „neconformităţi de etichete”.
„Dar măcar noi, aşa mici cum suntem, ne-am învăţat lecţia, am schimbat unele proceduri şi am remediat orice posibilitate de a produce neconform”, spune directorul firmei din Târgu Mureş.
La Elias, directorul medical Dana Safta povesteşte că au încercat să scape de bacterie, fiind necesară înlocuirea întregului sistem de circulaţie al săpunului lichid.
„Am încercat să scăpăm de bacterie din sistemul de circulaţie a săpunului lichid. Am folosit orice şi n-a mers. Până la urmă, am renunţat la toate ţevile. Am schimbat tot sistemul, n-am avut ce face”, spune directorul medical Daniela Safta.
De asemenea, unitatea medical a renunţat la Maxil, a achiziţionat produse Hexi Pharma, care au fost apoi retrase.
În urma unei licitaţii în care Spitalul Elias a optat pentru produse Hexi Pharma, Romchim s-a adresat Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi apoi Curţii de Apel, decizia definitivă fiind pronunţată în 14 aprilie, în favoarea unităţii medicale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
