Curtea Constituţională a decis, miercuri, că prevederea adoptată de Parlament care extinde interdicţia de concediere a persoanelor alese în funcţii de conducere în sindicate este neconstituţională, consacrând o protecţie care depăşeşte durata mandatului acestora.
Plenul Curţii Constituţionale a dezbătut miercuri, în cadrul controlului anterior promulgării, sesizarea de neconstituţionalitate formulată de către Guvernul cu privire la Articolul unic pct.1 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii dialogului social nr. 62/2011.
În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile Articolului unic pct.1 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii dialogului social nr.62/2011 sunt neconstituţionale, încălcând prevederile art.16, art.41, art.44 şi art.147 alin.(4) din Constituţie.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
”Curtea a reţinut că reglementarea criticată consacră o protecţie împotriva concedierii a persoanelor alese în organele de conducere ale sindicatelor pentru alte motive decât activitatea efectiv desfăşurată în această calitate, respectiv, cât priveşte aceste din urmă motive, pentru o durată ce depăşeşte durata mandatului. Or, protecţia persoanelor alese în funcţii de conducere ale sindicatelor trebuie să funcţioneze exclusiv în raport cu activitatea sindicală efectiv desfăşurată, astfel cum Curtea Constituţională a statuat prin Decizia nr.814 din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 950 din 22 decembrie 2015, ale cărei considerente sunt aplicabile, mutatis mutandis, în prezenta cauză”, precizează CCR.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.
În 18 octombrie, Camera Deputaţilor a admis, în parte, cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis asupra legii care extinde interdicţia de concediere a persoanelor alese în funcţii de conducere în sindicate, precizând că ea nu se aplică în cazul primirii de către angajaţi a unor calificative necorespunzătoare.
În forma adoptată de Cameră, legea prevede că ”este interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute a deciziei de concediere, concedierea persoanelor alese în organele de conducere ale sindicatelor pe toată durata mandatului, precum şi pe o perioadă de 2 ani de la încetarea acestuia, pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesională sau pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate”.
Şeful statului a trimis, în iunie, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea şi completarea Legii dialogului social nr. 62/2011, care extinde interdicţia de concediere a persoanelor alese în funcţiile de conducere ale sindicatelor prevăzută de legislaţia muncii, pe de o parte, iar pe de altă modifică prevederile referitoare la negocierea contractelor colective de muncă în unităţile în care nu există sindicate reprezentative.
Iohannis cerea ca liderii de sindicate să poată fi concediaţi în caz de slabe performanţe ca angajaţi ai unităţilor respective. Senatul a respins cererea de reexaminare, însă Camera Deputaţilor a hotărât că interdicţia nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului, în condiţiile legii, ori în situaţia în care, doi ani consecutivi, salariatul a primit la evaluarea profesională anuală calificativul necorespunzător.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
