Prim-ministrul Dacian Cioloş apreciază, într-un interviu acordat agenţiei de presă News.ro, că proiectul de buget prezentat de liderul PSD, Liviu Dragnea, este unul nesustenabil, argumentând că nu pot fi şi crescute şi veniturile, şi tăiate taxele, şi păstrat deficitul bugetar sub 3%. Premierul spune că datele pregătite de Ministerul Finanţelor pentru bugetul pe 2017 arată că nu există elemente pentru o estimare de creştere economică acum, în construcţia bugetului, de peste 5%, aşa cum a făcut PSD.
”Am văzut că PSD îşi propune să crească alocările bugetare la foarte multe ministere, să crească şi salariile. N-am văzut să introducă taxe noi, ci dimpotrivă se elimină anumite taxe conform Codului Fiscal, cum e TVA, taxa pe stâlp şi aşa mai departe. Şi, mai mult, îşi propun să menţină şi deficitul de sub 3%. Din calculele noastre, din ce mi-a arătat Ministerul de Finanţe pe estimările prezentate public de PSD, ceva nu e în regulă acolo. Ceva nu funcţionează. Sau deficitul ar trebui să fie de aproape 5% sau nu prea au cum să fie acoperite cheltuielile respective. Sau exagerează cu veniturile care ar putea fi”, a declarat Cioloş referitor la proiectul de buget prezentat miercuri de Liviu Dragnea.
Întrebat dacă i se pare sustenabil bugetul în viziunea PSD, şeful Guvernului a spus că sunt mai multe neconcordanţe: ”Ceva nu e-n regulă acolo la calcule. Sau cineva a greşit la calcule sau el are la bază nişte indicatori nesustenabili”.
În ceea ce priveşte propria proiecţie asupra bugetului pe 2017, prim-ministrul spune că a pornit ”de la nişte estimări realiste ale situaţiei în momentul de faţă”, care au în vedere o creştere economică în jur de 4%.
Dacian Cioloş mai vorbeşte în interviul pentru News.ro, despre o eventuală guvernare a PSD şi consideră că ar fi un pericol pentru România să aibă o guvernare populistă, care să se bazeze pe minciună sau pe calcule nerealiste ale bugetului şi să pună presiune pe buget şi pe deficitul bugetar fără să stimuleze crearea de locuri de muncă şi creşterea economică sustenabilă.
În ceea ce priveşte declaraţiile făcute de prim-ministrul maghiar Viktor Orban, Cioloş îl acuză pe acesta că face declaraţii de campanie electorală, neelegante şi incorecte şi afirmă că este surprins că ”partea maghiară are o problemă cu Ziua Naţională a României acum, în acest an”. El a mai spus că oficialii români au transmis pe canale diplomatice "toate mesajele" pe care le-au considerat necesare, dar nu vor să contribuie la "inflamarea în spaţiul public a unui astfel de gen de discuţii, mai ales într-o perioadă de campanie electorală".
Premierul Dacian Cioloş comentează şi decizia Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), care a stabilit că procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, nu a plagiat în lucrarea de doctorat. Şeful Guvernului o consideră pertinentă, atât timp cât a fost luată de "o instituţie abilitată să facă acest lucru, cu oameni profesionişti, care sunt în măsură să îşi asume aceste decizii".
De asemenea, el vorbeşte şi despre proiectele care în opinia sa ar trebui neapărat continuate de viitoarea guvernare, spunând că prioritare rămân Sănătatea, cu investiţiile în spitale, Educaţia, cu accent pe pachetul anti-sărăcie şi reducerea abandonului şcolar, şi reforma adminisiraţiei publice.
Prezentăm interviul integral acordat de premierul Dacian Cioloş agenţiei de presă News.ro:
Reporter: Aţi publicat un filmuleţ pe Facebook. Este aceasta intrarea oficială în campania electorală?
Dacian Cioloş: Nu e. Nu am intrat mai mult în campanie decât la început. Am exprimat clar nişte opţiuni pe care le-am susţinut încă de la început. Deci, în măsura în care PNL şi USR mi-au propus să mă susţină pentru postul de premier în condiţiile în care reuşesc să formeze o majoritate şi am acceptat lucrul acesta, evident că îmi doresc ca cele două partide împrenuă să poată să formeze o majoritate în urma alegerilor. Şi am exprimat acest lucru foarte clar.
Reporter: V-am întrebat asta pentru că aţi şi adresat un îndemn.
Dacian Cioloş: Da, pentru că, aşa cum v-am spus, îmi doresc să existe această majoritate pentru că cred acum, după discuţiile pe care le-am avut cu aceste două partide, pornind de la faptul că ele au susţinut încă de la început platforma România 100 care pune nişte principii şi valori înainte de a discuta de proiecte concrete şi deci susţin acest alt mod de a guverna pe care am început să-l punem în valoare în acest an. Îmi doresc ca cele două partide să poată să formeze o majoritate şi aceasta se poate realiza, în primul rând, printr-o participare la vot a unui număr câr mai mare de cetăţeni.
Reporter: Cum vi s-a părut campania electorală? Foarte multă lume a criticat-o, au spus că a fost o campanie anostă, inclusiv pe preşedinte l-am auzit spunând că poate ar trebui schimbată legislaţia electorală.
Dacian Cioloş: Eu am fost preocupat cu guvernarea. Nu ştiu dacă aţi observat, noi în această perioadă ca şi campanie electorală am continuat să venim cu decizii care să pună în practică proiecte, programe pe care le-am început în urmă cu câteva luni. Sigur, partidele după aceste alegeri, viitorul Parlament poate să ia în discuţie eventual modul în care pe viitor să fie organizate campaniile electorale.
Reporter: Aţi spus, domnule prim-ministru, că după alegeri nu vă vedeţi conducând un guvern din care să facă parte şi PSD. Aţi indicat, în schimb PNL şi USR, partidele care şi-au exprimat susţinerea pentru platforma România 100. Alte partide care ar mai putea… pe care le mai vedeţi făcând parte dintr-o posibilă coaliţie?
Dacian Cioloş: Nu vreau să comentez în acest moment aceste lucruri. Eu am spus opţiunea mea în momentul de faţă de a merge spre cele două partide cu care am discutat, care în mod clar şi explicit au susţinut platforma pe care am propus-o cu ideile de acolo. În rest, orice discuţie e pură speculaţie în momentul de faţă.
Reporter: Cele două partide s-ar putea să nu facă 51%.
Dacian Cioloş: Sigur, dar nu ţine de mine asta, ţine de un anumit context care poate să apară după aceea. În momentul de faţă, aşa cum v-am spus, îmi menţin această susţinere pentru cele două partide.
Reporter: Dar excludeţi o eventuală coaliţie cu PMP sau UDMR?
Dacian Cioloş: Nu vreau să discut de aceste lucruri pentru că nu e cazul. Cum vă spun, am intra în pure speculaţii şi nu e cazul.
Reporter: Aţi mai spus, de asemenea, că unul dintre criteriile pentru viitorii miniştri, în cazul în care veţi continua la guvernare, ar fi criteriile de integritate. Ce alte criterii aţi mai avea?
Dacian Cioloş: Sunt criterii pe care le-am aplicat şi pentru echipa pe care o conduc în momentul de faţă. Sigur, în primul rând integritate, profesionalism, onestitate. Sunt, cred, lucruri de bază. Dincolo de susţinerea politică pe care aceşti miniştri vor avea nevoie după alegeri, în cazul în care eu voi fi cel care va forma Guvernul. Chiar şi cu susţinere politică, din punctul meu de vedere, ar trebui să se adauge integritatea şi profesionalismul.
Reporter: Aţi condus un Guvern de tehnocraţi, cum credeţi că va fi să conduceţi un Guvern politic?
Dacian Cioloş: Atâta timp cât aceste criterii sunt respectate şi o să lucrez cu oameni integri, cu oameni oneşti, cu oameni profesionişti care vin cu un program clar şi, dacă în plus, va mai fi şi susţinerea politică, cred că va fi bine.
Reporter: Aţi spus că sunt miniştri din actuala echipă pe care vi i-aţi dori într-o eventuală viitoare echipă. Ne-aţi putea da un exemplu?
Dacian Cioloş: Nu, nu vreau să discut. Odată că intrăm în sfera speculaţiilor, deja e suficient faptul că eu personal am spus că ma angajez, echipa va fi discutată cu partidele care vor susţine această majoritate, în cazul în care reuşim să facem o majoritate şi cred că acolo e locul unde să discutăm aceste lucruri. Dacă eu mă apuc să fac speculaţii publice acum, înainte să fi discutat de aceste lucruri, asta se numeşte a vinde pielea ursului din pădure. Şi cred că nu e cazul în momentul de faţă. Important este acuma cred, şi acesta-i obiectivul meu, să încurajez cât mai mulţi oameni să participe la vot. Despre asta-i vorba. Duminică e momentul, e ziua alegătorilor, în care ei sunt cei care vor decide în ce direcţie o să o ia România. Pe baza acestui vot se poate discuta începând de luni.
Reporter: V-am întrebat asta pentru că au început să apară nume. Alina Gorghiu dădea, de exemplu, două nume, Adriana Săftoiu şi Florin Cîţu, ca posibili miniştri.
Dacian Cioloş: Eu nu discut nume în momentul de faţă. Cum v-am spus, discutăm nişte principii şi cred că oricum numele vor trebui discutate împreună cu un program de guvernare, cu nişte obiective, nu vreau să intru eu în speculaţii.
Reporter: Zilele trecute, Alina Gorghiu făcea o declaraţie referitoare la ministrul Justiţiei, la doamna Prună, spunând că ”Prună egal PSD egal Cazanciuc”, referindu-se la legea răspunderii magistraţilor.
Dacian Cioloş: Nu cred că a spus Prună egal PSD, pentru că nu e cazul. Pur şi simplu.
Reporter: Asta a spus, asta v-am citat.
Dacian Cioloş: Da, nu ştiu, în sfârşit, nu comentez prin interpuşi, nu e cazul. Absolut nu e cazul.
Reporter: Un viitor Guvern, domnule prim-ministru, cum îl vedeţi ca structură: va trebui el reorganizat, va rămâne acelaşi număr de ministere, vor trebui reduse?
Dacian Cioloş: Sunt lucruri despre care mă întrebaţi şi care nu ţin doar de mine. Un guvern se construieşte într-o echipă, în primul rând. Şi, în primul rând, cu partidele care-l susţin. Şi toate lucrurile acestea se discută cu partidele respective. De asta nu vă pot da răspunsuri definitive. Din punctul meu de vedere, cu experienţa pe care o am în cursul acestui an, da eu aş vedea câteva schimbări faţă de structura actuală. De altfel, mi-aş fi dorit să le pun în aplicare încă de la început, dar n-am vrut să o fac ca să nu pierdem vremea cu prea multe reorganizări de ministere. Mi se pare că trebuie să existe, în primul rând, un pol de ministere coordonate într-un fel sau altul pe partea de economie, care să includă şi un minister al dezvoltării. Din punctul meu de vedere, n-ar mai trebui să facem diferenţa între proiecte de dezvoltare şi de investiţii finanţate din buget naţional şi cele finanţate din fonduri europene.
Cred că trebuie undeva un loc, un minister, într-un fel sau altul, care să coordoneze o reformă a administraţiei, pentru că din punctul meu de vedere asta ar trebui să fie o prioritate cel puţin pentru prima parte a unui mandat de patru ani. Cred că ministere precum Educaţia, Sănătatea, politicile sociale are trebui să lucreze împreună pentru că sunt multe instrumente care ar trebui să se aplice coordonat. Deci, într-un fel sau altul, eu aş gândi un Guvern care, dincolo de structurarea pe ministere, aş vedea oricum un Guvern cu un număr mai redus de ministere decât în momentul de faţă, dar mai ales să fie un Guvern care să fie organizat în aşa fel încât mai multe ministere să poată să lucreze pe clustere, pe teme mari, pe programe mari. Cum spuneam, programul de investiţii şi de dezvoltare, program de reformă în administraţie, program de investiţii în educaţie şi sănătate, program pe anti-sărăcie, care să includă, la fel, mai multe ministere. Deci, eu aşa aş vedea structurate lucrurile.
Reporter: Lucrurile acestea le-aţi discutat şi cu viitorii posibili parteneri?
Dacian Cioloş: Haideţi să avem răbdare şi când vom vedea dacă va fi cazul, un program de guvernare care să aibbă această susţinere a unei majorităţi ar trebui să clarifice şi aceste lucruri. Da, am avut ocazia să amintesc de aceste lucruri, dar nu am intrat în detalii pentru că deocamdată fiecare e în campanie electorală cu programe de guvernare specifice.
Reporter: Veţi intra în politică, domnule prim-ministru după alegeri?
Dacian Cioloş: Nu am luat o decizie. Dacă voi intra într-un partid, pentru că în politică sigur, a fi şeful unui Guvern, prin asta faci deja o politică.
Reporter: Veţi lua o decizie în funcţie de rezultatul alegerilor sau în funcţie de alte criterii?
Dacian Cioloş: Voi vedea. Dacă o să iau o decizie, când o să o iau o să o anunţ.
Reporter: Vă apropiaţi de finalul mandatului, cum aţi califica activitatea miniştrilor din cabinetul pe care îl conduceţi?
Dacian Cioloş: Aşa, în general?
Reporter: În general sau în particular.
Dacian Cioloş: O să facem o evaluare sau o să ne facem un raport de guvernare la sfârşit. Ceea ce pot să spun este că, dacă mă uit la măsurile din programul de guvernare pe care le-am propus Parlamentului şi care au fost aprobate de Parlament la începutul mandatului, practic în toate domeniile am atins aceste măsuri. Chiar în unele domenii cum e politica de salarizare, chiar dacă n-am avut obiective clar precizate la începutul mandatului, totuşi am progresat şi dincolo de corectarea unor inechităţi concentrate în primul rând pe două domenii, pe sănătate şi pe educaţie, cu câteva ajustări în administraţia centrală, am fost în măsură până la sfârşitul mandatului să venim şi cu un proiect de lege a salarizării unitare pe care să-l punem în dezbatere. De data asta, legea salarizării unitare realist construită, atât din punct de vedere a structurării grilei de salarizare, cât şi al bugetării acesteia. În rest, la fel pe proiectele de infrastructură, când am început guvernarea nu ne-am imaginat că vom găsi aproape toate şantierele de infrastructură de transport blocate din diferite motive, subiective sau obiective. Dar erau practic blocate. Ne-am concentrat atenţia în prima parte a mandatului pe deblocarea acestora din punct de vedere administrativ şi apoi pe accelerarea lucrărilor acolo.
Sunt lucruri pe care noi ni le-am propus şi pe care am progresat: pe partea de simplificare, pe tragerea unor concluzii şi a unor învăţăminte în urma accidentului de la Colectiv şi corectarea şi ameliorarea câtorva lucruri, atât legislativ, cât şi instituţional. Pe partea de educaţie, şi mă gândesc aici mai ales la doctorate şi la plagiate. Avem un cadru instituţional care arată că funcţionează şi a dat răspunsuri pertinente şi soluţii la mai multe din dosarele de plagiate care trenau şi erau în dezbatere publică politică fără să se fi tranşat. Am reuşit şi acest lucru. Au apărut crize în domeniul Sănătăţii la care nu ne aşteptam iniţial şi unde am constatat că nu e vorba doar de probleme superficiale, ci e vorba de probleme structurale care au fost ascunse mulţi ani înainte şi, la fel, unde am început să corectăm lucrurile. Mă gândesc la simplificare şi la debirocratizare unde am început acest proces. Sigur, reforma administraţiei publice pe care am promis-o la început, n-am reuşit să progresăm atât cât ne-am fi dorit şi cât ne-am dorit iniţial, dar şi aici am pregătit lucrurile. Practic, cam în toate domeniile în care ne-am propus să facem ceva, am făcut.
Reporter: Apropo de reforma administraţiei publice, v-am auzit spunând că nu a fost o susţinere politică parlamentară necesară. A fost şi o opoziţie din interiorul Guvernului din cauza căreia n-a mers mai departe?
Dacian Cioloş: Nu, n-aş spune opoziţie. Evident că a fost o anume rezistenţă din partea administraţiei când am lucrat pe câteva lucruri, dar ceea ce noi ne-am propus să facem am supus dezbaterii publice o abordare de reformă la sfârşitul lui mai şi pornind de acolo, de la aceele idei, se putea trece la modificări legislative. Însă am considerat că atâta vreme cât nu avem certitudinea unei susţineri politice clare în Parlament pentru un pachet legislativ de modificare a legilor privind administraţia publică, nu avea sens să-l avansăm, pentru că problema nu-i atât modificarea legislaţiei. Asta o puteam face prin ordonanţă de urgenţă sau prin asumarea răspunderii. Problema e aplicarea. Dacă nu ajungem la un acord cu partidele politice să aplice chiar şi după mandatul scurt al acestui Guvern această reformă, nu avea sens să facem doar modificări legislative şi să blocăm activitatea multor ministere prin aplicarea acestei reforme, fără să avem certitudinea că ele vor continua.
Reporter: Şi când ar putea ea fi demarată?
Dacian Cioloş: Din punctul meu de vedere imediat ce este o majoritate clară în Parlament.
Reporter: Spuneaţi mai devreme de plagiate, că au fost decizii pertinente. Cum vi s-a părut decizia în cazul doamnei Kovesi?
Dacian Cioloş: Atâta timp cât ea a fost luată de o instituţie care e abilitată să facă acest lucru, de oameni profesionişti, nu pot decât să o consider la fel, pertinentă. Nu am eu expertiza să judec o lucrare de doctorat. Eu, ca prim-ministru, am vrut să mă asigur că această structură care este CNATDCU funcţionează pe baza unui regulament care să fie clar, a unor principii care să fie clare şi că are oameni profesionişti care sunt în măsură să-şi asume aceste decizii. Şi până acum, prin deciziile pe care le-au luat, nu am făcut decât să constat că a fost cazul.
Reporter: Am observat în această campanie, domnule prim-ministru, dar şi înainte, atacuri dure din partea PSD, în special din partea liderului acestui partid, Liviu Dragnea. Relaţia dumneavoastră cu Liviu Dragnea ca preşedinte de partid este şi alta în afara aceleia a declaraţiilor publice?
Dacian Cioloş: A fost o relaţie cu un lider al unuia dintre partidele importante din Parlament şi am avut, să spun, o relaţie decentă. Am discutat lucrurile pe care am considerat unul sau altul că trebuie discutate. În rest, e o opoziţie electorală legată de momentul în care ne aflăm, de campanie electorală, deci nu mă surprind aceste atacuri. E mult mai confortabil pentru orice partid să se situeze în opoziţie cu Guvernul atunci când este în campanie electorală.
Reporter: Vă întreb asta pentru că au fost declaraţii, cum vă spuneam, dure. De exemplu, după ce aţi afirmat că în judeţul Teleroman sunt cei mai mulţi asistaţi social şi economia nu se dezvoltă, Dragnea a avut o reacţie destul de violentă, citez ”o abordare mizerabilă” şi că ”aţi minţit cu neruşinare”.
Dacian Cioloş: Da, e părerea dânsului. Eu n-am vorbit ca să atac pe cineva, pe o persoană, ci să spun nişte lucruri. E important ca lumea să ştie, atunci când face o alegere, chiar şi de programe de guvernare, care e impactul programului de guvernare respectiv. N-am făcut decât să constat că după mai mulţi ani de programe de guvernare în care se promiteau mai multe lucruri legate de dezvoltarea economică, într-un judeţ cum e Teleormanul şi în alte judeţe suntem în această situaţie în care numărul beneficiarilor de asistenţă socială e mare. Continui să susţin acest lucru cu cifre de la Ministerul Muncii, nu sunt lucruri pe care le-am inventat eu. Proporţional cu populaţia judeţului Teleroman, numărul de beneficiari de asistenţă socială este mare. Nu spun neapărat că oamenii aceia nu au dreptul la acele măsuri de asistenţă socială. Spun că trebuie gândite politici, şi asta e intenţia noastră, asta am încercat încă de anul acesta. Pe de o parte, să schimbăm modul de abordare a politicilor sociale din asistenţă socială pasivă a unor şomeri sau oameni fără locuri de muncă de durată lungă, în măsuri de asistenţă socială activă, care să ajute la inserţia socială şi inserţia în câmpul muncii a acestor oameni. Şi în sensul acesta ne-am dus cu pachetul de măsuri active pentru tinerii care termină studiile, pentru şomerii de lungă durată, pentru şomerii care au trecut peste o anumită vârstă de 40 şi ceva de ani, care sunt mai greu angajabili. Pentru toate aceste persoane în dificultate am propus măsuri active pentru a-i ajuta să se integreze în câmpul muncii şi eu aşa văd rolul şi rostul politicilor sociale.
Reporter: Revenind la subiect şi la atitudinea aceasta de campanie, temerile exprimate de Liviu Dragnea referitoare la posibila fraudare a alegerilor reprezintă o temă recurentă.
Dacian Cioloş: Fără argumente, aş spune. De fiecare dată când a ridicat anumite probleme, domnul ministru de Interne le-a clarificat imediat, inclusiv public. Atât timp cât e pentru prima dată când se iau măsuri care sunt cerute de mai multe voci din opinia publică pentru a elimina suspiciuni legate de potenţialul risc de fraudare a alegerilor, cum e evitarea votului multiplu, cum e evitarea anumitor acţiuni care să falsifice voturile după alegeri. Faptul că în momentul de faţă se verifică identitatea înainte de a vota, se evită deci votul multiplu, faptul că se filmează tot procesul de numărare a voturilor imediat ce se finalizează votul sunt măsuri care n-au fost luate în trecut şi care, din punctul meu de vedere nu scad, ci cresc gradul de securitate al alegerilor. Legat de multe alte interogaţii care ţin de Guvern, încă o dată, nu vorbesc de Autoritatea Electorală Permanentă, nu avem atribuţii acolo, dar toate măsurile legate de organizarea alegerilor care ţin de Guvern au fost luate şi domnul ministru de interne le-a prezentat sistematic.
Reporter: Ar fi un pericol, domnule prim-ministru, să vină PSD la guvernare?
Dacian Cioloş: Eu cred că ar fi un pericol pentru România, în primul rând, să avem o guvernare populistă, o guvernare care să se bazeze pe minciună sau să se bazeze pe calcule nerealiste ale bugetului, care să pună presiune pe buget şi pe deficitul bugetar fără să stimuleze crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea economică şi creşterea economică sustenabilă, o guvernare care să vină cu o abordare naţionalistă şi care să creeze teamă şi ură în rându oamenilor vizavi de străini, vizavi de Uniunea Europeană. Cred că da, acesta ar fi un pericol pentru România, care altfel e pe un trend pozitiv, aş spune eu, de dezvoltare, inclusiv economică.
Reporter: Aţi adus vorba de buget. Aveţi un proiect, un draft de buget pentru anul viitor? Am văzut că aţi prezentat două cifre: peste 4% creştere economică, sub 3% deficit. Alte lucruri ne mai puteţi dezvălui din acest draft?
Dacian Cioloş: N-are rost să intru eu în detaliile unui buget pe care îl va face viitorul Guvern. Noi, conform legii care spune că în cazul în care au loc alegeri în ultimele trei luni ale anului, bugetul este aprobat de noul Guvern care se instalează după alegeri, iar Guvernul precedent pregăteşte datele necesare pentru ca acest buget să poată fi adoptat cât mai repede de viitorul Guvern. Asta e ceea ce a făcut Ministerul de Finanţe.
Din datele pe care mi le-a dat ministerul, care a pornit de la nişte estimări realiste ale situaţiei în momentul de faţă, şi a economiei şi a cheltuielilor bugetare şi a veniturilor potenţiale, cu legislaţia care este în vigoare în momentul de faţă, din estimările noastre mergem pe o creştere economică care mi se pare realistă. Dacă ea va fi mai mare, cu atât mai bine, dar nu cred că avem datele, elementele necesare ca să mergem pe o estimare de creştere economică, acuma în construcţia bugetului, de peste 5%, aşa cum am înţeles că a făcut PSD. Să mergem pe ideea că veniturile nu pot să crească foarte mult atâta vreme cât de anul viitor mai intră în vigoare încă o scădere a unor surse de venituri, cum e eliminarea unor taxe, inclusiv cu un procent a TVA. Şi atunci nu poţi să ai şi cheltuieli mai mari, să vii cu cheltuieli mai mari pentru salarii. Cum? Sau afectând investiţiile sau alte poziţii bugetare.
De aia am văzut că PSD îşi propune să crească alocările bugetare la foarte multe ministere, să crească şi salariile. N-am văzut să introducă taxe noi, ci dimpotrivă se elimină anumite taxe conform Codului Fiscal, cum e TVA, taxa pe stâlp şi aşa mai departe. Şi, mai mult, îşi propun să menţină şi deficitul de sub 3%. Din calculele noastre, din ce mi-a arătat Ministerul de Finanţe pe estimările prezentate public de PSD, ceva nu e în regulă acolo. Ceva nu funcţionează. Sau deficitul ar trebui să fie de aproape 5% sau nu prea au cum să fie acoperite cheltuielile respective. Sau exagerează cu veniturile care ar putea fi.
Reporter: 2,7% deficit spunea Liviu Dragnea, când prezenta acest draft.
Dacian Cioloş: Da, vă spun că sunt mai multe neconcordanţe.
Reporter: Deci nu vi se pare sustenabil proiectul prezentat de PSD?
Dacian Cioloş: Nu, ceva nu e-n regulă acolo la calcule. Sau cineva a greşit la calcule sau el are la bază nişte indicatori nesustenabili.
Reporter: Unde v-aţi dori să fie direcţionate sume în bugetul pe anull viitor: spre investiţii, spre anumite domenii sociale: educaţie, sănătate?
Dacian Cioloş: Asta va depinde foarte mult de programul de guvernare, de ceea ce-şi propune majoritatea de guvernare, unde să fie orientată marja de manevră, pentru că avem o legislaţie în vigoare care deja angajează sume importante din bugetul pe care îl avem la dispoziţie. Aşa cum v-am spus, şi noi am propus şi credem că este nevoie de a începe să aplicăm, deci să adoptăm cât mai curând şi a începe să aplicăm această lege a salarizării unitare ca să eliminăm multe neconcordanţe în sistemul de salarizare. În paralel, trebuie clar, din punctul meu de vedere, măsuri care să stimuleze crearea de locuri de muncă.
Cea mai bună modalitate de a asigura o consolidare a clasei de mijloc, aşa cum am văzut că spune şi PSD, dar nu poţi să consolidezi o clasă de mijloc doar prin salarii ale bugetarilor. O consolidezi şi prin creşterea veniturilor angajaţilor în sectorul privat. Creşterea veniturilor angajaţilor în sectorul privat înseamnă ca lucrurile să meargă mai bine pentru companii, pentru antreprenori. Nu prea am văzut măsuri care să ţină de acest lucru în modul în care e abordat bugetul. Deci trebuie ca şi politica de ajutor de stat să fie bine ţintită spre crearea de locuri de muncă şi, mai ales, nu-i suficient doar numărul de locuri de muncă creat, ci zonele în care aceste locuri de muncă sunt create. Clar avem nevoie să stimulăm investiţiile în zona Moldovei, în zona de sud a ţării, acolo unde avem şi probmele cele mai mari de şomaj.
Reporter: Un rol important în această chestiune îl are şi infrastructura rutieră. Îl auzeam pe ministrul Transporturilor spunând că în 2018 vom avea 1.000 de km de autostradă în România, cu 150 de km inauguraţi anul viitor. Cât de fezabil este acest proiect?
Dacian Cioloş: Dacă lucrurile merg în trendul pe care noi l-am imprimat acum proiectelor de infrastructură, cum v-am spus, faptul că s-au deblocat practic toate şantierele, se lucrează pe toate şantierele care sunt contractate, am lansat licitaţiile pentru toate celelalte proiecte care sunt în masterplan şi care până acuma erau blocate, atunci da, din estimările noastre anu viitor ar trebui să se finalizeze peste 150 – 160 de km de autostradă. Să se continue apoi anii viitori, dar nu vreau să mă lansez prea mult în cifre. Dacă se finalizează şantierele care sunt planificate să se finalizeze anul viitor, aşa cum sunt contractele acuma cu companiile care execută aceste proiecte, atunci da, asta va fi situaţia peste doi ani.
Reporter: Autostrada Piteşti – Sibiu când o vom avea?
Dacian Cioloş: Pe autostrada Piteşti – Sibiu ne-am concentrat mult anul acesta, pentru că acolo am găsit un studiu de fezabilitate practic blocat pentru că el a fost prost negociat, prost licitat de la început, şi din punct de vedere al conţinutului caietului de sarcini şi din punct de vedere al sumei alocate pentru acest studiu de fezabilitate. Am căutat toate mijloacele pentru a nu anula acel contract, dar pentru a avea studii de fezabilitate corecte şi consistente. În momentul de faţă, din cele cinci loturi avem finalizate studiile de fezabilitate pe două loturi şi acolo se pregăteşte lansarea acum pentru proiectul tehnic şi pentru avizele de lucrări. Încă un studiu de fezabilitate pe încă un lot va mai fi finalizat acum în decembrie până la sfârşitul anului, iar celelalte două loturi, studiile de fezabilitate vor fi finalizate în primăvara anului viitor. Şi pe toate acestea, pe toate aceste loturi, odată ce studiile de fezabilitate sunt terminate, se lansează licitaţia pentru proiectul tehnic, pentru avizare, după care urmează execuţia. Deci, suntem în calendar.
Reporter: Anul viitor sau în 2018 să se înceapă lucrările efectiv acolo?
Dacian Cioloş: Pe loturi. Pe unele probabil că vor începe. Încă o dată, proiectul tehnic şi toată partea de avizări, după care va fi contractată lucrarea efectivă.
Reporter: Viziunea dumneavoastră despre companiile de stat: sunteţi în favoarea privatizărilor? În ce domenii, în special, ce companii ar trebui să rămână de stat, ce companii nu?
Dacian Cioloş: Din punctul meu de vedere, înainte de a vorbi de privatizare, încă o dată ca să nu mai confundăm lucrurile cum mi s-a întâmplat acuma într-o seară la o televiziune: eu prin privatizare înţeleg schimbarea acţionarului majoritar. Deci o trec din proprietatea majoritară a statului, într-o proprietate majoritară privată. Asta înseamnă pentru mine privatizare. Vânzarea unor pachete minoritare de acţiuni înseamnă că vinzi o parte din acţiuni, păstrând controlul companiei respective prin pachet majoritar de acţiuni. Dar prin vânzarea unui pachet minoritar de acţiuni ai nişte intrări de fonduri pe care le foloseşti pentru a dezvolta compania respectivă. Aici sunt mai multe companii care sunt în astfel de procese pe baza unei strategii făcute de guvernul precedent, de altfel.
Dar, din punctul meu de vedere, statul are interesul în prioada următoare să crească performanţa managerială şi performanţa economică a acestor companii. Pentru că, aproape toate companiile pe care le mai are statul în portofoliu, cu acţiuni majoritare, sunt companii în domeniul energetic, în domeniul gestiunii infrastructurii de transport rutier, maritim, aerian. Pot să fie companii care gestionează anumite resurse naturale, deci toate cu potenţial important de piaţă. Şi, înainte de a discuta dacă ele trebuiesc vândute şi privatizate, trecute în proprietatea unui privat sau să le menţină statul, statul are interesul, în primul rând, să le crească performanţa. Şi apoi va decide. Din punctul meu de vedere, multe din aceste companii, dacă sunt gestionate corect, nu e cazul să fie privatizate. Mai ales în domeniul energetic, în domeniul transportului, în domeniul acestor companii care exploatează resurse naturale. Pentru că piaţa e bună şi pentru că statul poate să obţină venituri din aceste companii şi poate chiar să stimuleze dezvoltarea sectorului privat în mod onest prin buna funcţionare a acestor companii de stat.
Reporter: Deci, mai întâi o creştere a performanţei şi apoi rămâne de văzut eventuala privatizare.
Dacian Cioloş: Da, o deschidere a capitalului acestor companii spre sectorul privat pentru a vinde pachete minoritare de acţiuni, pentru a avea bani, pentru a putea investi şi dezvolta aceste companii. Aceasta e altceva. Şi aici trebuie analizat de la caz la caz, aşa cum s-a făcut deja: Hidroelectrica, Electrica şi aşa mai departe. Sunt mai multe companii unde există acţionari minoritari, dar statul e majoritar şi unde statul, din punctul meu de vedere în perioada următoare, nu e o problemă dacă rămâne acţionar majoritar atât timp cât aceste companii funcţionează bine.
Reporter: Care este cel mai important sau primele cele mai importante proiecte la care ţineţi şi care credeţi că ar trebui neapărat continuate în viitor?
Dacian Cioloş: În primul rând, în domeniul Sănătăţii, cred că programul de construire a infrastructurii, de investiţii în infrastructură spitalicească trebuie continuat. Nu doar cu proiectele pe care le-am început noi legate de cele trei spitale regionale, de cele două spitale amenajate în parteneriat public privat în Bucureşti, dar şi alte proiecte de investiţii în spitale, cred că aici trebuie continuat programul. Apoi, în domeniul Educaţiei şi partea pachetului anti-sărăcie, reducerea abandonului şcolar, mai ales în mediul rural şi în zonele defavorizate, eu cred că şi acesta trebuie să continue. Cum am spus, proiectele de infrastructură rutieră, ele trebuiesc urmărite foarte atent pentru a evita blocajele. Am vorbit de reforma adminsitraţiei publice, din punctul meu de vedere e inevitabilă. Şi apoi, măsurile de sprijin pentru sectorul economic pentru a stimula investiţii cu valoare adăugată ridicată şi care să creeze locuri de muncă. Acestea mi se pare important a fi continuate.
Reporter: Au existat mai multe declaraţii inflamatorii venite din partea mai multor oficiali unguri, de la vicepremier, la ministru de Externe şi chiar de la premierul Orban, cel care spunea că în ”1 Decembrie maghiarii nu au ce celebra, este o atitudine onestă şi către români, măcar nu îi minţim”. N-au venit reacţii de la cel mai înalt nivel al statului român. Cum vedeţi dumneavoastră aceste declaraţii?
Dacian Cioloş: În orice perioadă astfel de declaraţii s-ar face din partea unui stat vecin ele sunt, în primul rând, neelegante. Nu cred că sunt corecte şi, în niciun caz nu sunt în spiritul întăririi relaţiilor între noi. Noi ne dorim lucrul acesta, dar nu prin astfel de declaraţii se întăresc relaţiile de cooperare între state. Noi suntem nu doar ţări vecine, ci şi ţări partenere în interiorul Uniunii Europene, unde există nişte principii, nişte valori şi în accepţiunea şi în înţelegerea mea respectarea valorilor şi simbolurilor naţionale ţin de aceste valori şi de respectul reciproc în interiorul Uniunii Europene. Pe de altă parte mă surprinde că partea maghiară are o problemă cu Ziua Naţională a României acum, anul acesta. Eu n-am auzit în anii trecuţi să se fi exprimat probleme legate de acest lucru.
Reporter: Are legătură cu alegerile?
Dacian Cioloş: Eu cred că are legătură cu faptul că suntem în campanie electorală în România şi tocmai de asta vă asigur că noi am transmis toate mesajele pe care le-am considerat necesare pe canale diplomatice, dar nu vrem să contribuim la inflamarea în spaţiul public a unui astfel de gen de discuţii, mai ales într-o perioadă de campanie electorală.
Reporter: Cu domnul Orban aţi vorbit pe această temă?
Dacian Cioloş: Acum, în aceste săptămâni, nu. Dar am avut ocazia să discut cu dânsul în ultimele luni, în mai multe rânduri. Pe domnul Orban îl cunosc chiar din perioada în care am fost comisar european.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
