Liderul USR, Nicuşor Dan, afirmă, într-un interviu acordat agenţiei News.ro, că printre candidaţii formaţiunii la alegerile parlamentare sunt cel puţin zece persoane care au capacitatea de a deveni miniştri într-un posibil nou Cabinet condus de Dacian Cioloş, iar dacă acesta le va face propunerea, USR nu o să se "opună", însă "nu o să meargă la negociere cu numele lor pe masă". El spune că îi este teamă pentru statul de drept, în eventualitatea în care partidele conduse de Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea vor forma majoritatea după alegerile parlamentare.
Nicuşor Dan spune că USR nu va folosi imaginea lui Dacian Cioloş în campania electorală, singurul eveniment fiind participarea la dezbaterea de miercuri, pe marginea Platformei România 100.
El mai afirmă că USR va avea un cuvânt de spus într-o viitoare guvernare, că reprezentanţii formaţiunii nu vor fi decorativi şi că, dacă vor fi în situaţia de a face parte dintr-un Guvern condus de premierul Dacian Cioloş, ”va fi diferit de modul în care s-a guvernat până acum”.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Nicuşor Dan precizează că USR şi PNL nu vor face niciun fel de alianţă, însă apreciază că Alina Gorghiu are meritul de a fi reuşit să impună în partid această variantă a premierului Cioloş.
Despre Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea, preşedintele USR arată că îi este teamă pentru statul de drept, în eventualitatea în care vor forma o majoritate, după alegeri.
Nicuşor Dan vorbeşte şi despre preşedintele Klaus Iohannis, despre care afirmă că, deşi nu este implicat direct în campania electorală, de rezultatul acestei campanii îi depinde viitorul mandat, pentru că o victorie a PSD şi ALDE l-ar face spectator faţă de fenomenul politic, pentru următorii ani.
Prezentăm integral interviul acordat de către liderul USR Nicuşor Dan:
Reporter: Aţi publicat pe Facebook anunţul că au ajuns în Diaspora plicurile pentru votul prin corespondenţă şi USR nu are sigla pe aceste liste de vot. Vă dezavantajează?
Nicuşor Dan: Este o inadvertenţă în lege. Legea te lasă să depui semnul electoral până pe 1 noiembrie, însă pe tot felul de formalităţi trebuie să depui un semn electoral mai devreme. Noi am depus un semn electoral în 28 septembrie, ei trebuiau să răspundă în cinci zile şi au răspuns după 20 de zile şi nu am mai avut timp să schimbăm semnul. În mod normal, ar trebui să începi cu validarea semnului electoral, astfel încât celelalte operaţiuni ulterioare, strângerea de semnături, depunerea de liste de candidaţi, să fie făcute cu un semn electoral aprobat. Aşa, noi am fost în situaţia în care am avut un prim semn electoral, apoi cel permanent şi acum am venit cu al treilea semn electoral. Aşa s-a întâmplat. Cred că publicul nostru din diaspora ne va găsi chiar şi fără semnul electoral şi o să înţeleagă acest lucru.
Rep.: Începe campania electorală, cum se prezintă USR? Aveţi candidaţi în marile oraşe, dar acoperirea nu este la nivel naţional. Cum vă afectează acest lucru comparativ cu marile partide tradiţionale care au structuri inclusiv la nivel de comune?
N.D.: Conform legii, listele sunt judeţene şi noi avem liste în toate judeţele. Este o diferenţă, într-adevăr, de structuri. Noi nu avem structuri decât în puţine judeţe, unde avem în două, trei oraşe, în rest, avem în reşedinţa de judeţ. În schimb, oamenii sunt foarte motivaţi, i-am întâlnit şi în august, şi în septembrie, şi acum, mâine din nou ne întâlnim, se vor duce prin comune şi sate şi cred că, astfel, compensăm diferenţa de structură, cu diferenţa de entuziasm. Vă aduc aminte că noi am făcut în Bucureşti 30%, în condiţiile în care aveam 200 de membri. Sunt foarte optimist pe rezultatul nostru.
Rep.: Din punct de vedere financiar, cum staţi? Aveţi multe donaţii în această perioadă?
N.D.: Nu, stăm mai prost decât în campania de la locale din Bucureşti. Atunci am reuşit să strângem 300.000 de euro, în precampanie şi campanie, acum nu am strâns decât 150.000 de euro, asta şi din cauză că principalii noştri donatori şi-au atins limita maximă cu care pot finanţa un partid, în campania locală. Practic, acum nu am mai avut mari donatori, cu două trei excepţii, în schimb am avut mult mai multe donaţii online. La locale, am avut aproape 70.000 de euro donaţii online, acum avem undeva la 100.000. Cam asta este cifra şi o să continuăm să primim. Evident că mai este un aspect important - AEP ar fi trebuit să ne ramburseze banii pe care i-am cheltuit în campania locală. Aşa cum prevede legea, trebuie să ramburseze tuturor partidelor care au făcut cel puţin 3%, iar noi am făcut 30%. Au întârziat, mai întâi au spus că îi primim în septembrie, apoi pe 19 octombrie, acum au avansat o nouă dată, 5 decembrie, când nu îi vom mai putea folosi, din păcate.
Rep.: Veţi veni cu bani de acasă?
N.D.: Eu nu mai am niciun ban. Încă de la alegerile din 2012, mi-am curăţat toate economiile. Banii vin de la candidaţi, iar partidul nu mai poate să strângă. Deci, o să avem donaţiile online care se vor duce la candidaţi şi sper ca colegii mei să reuşească şi să se împrumute cu bani. Să începi o campanie electorală cu 100.000 de euro e cam puţin.
Rep: PNL a folosit deja în precampanie imaginea premierului Dacian Cioloş, pe anumite afişe, în Capitală. USR ce va face? Sunt două partide care susţin aceeaşi propunere de premier.
N.D.: Pe tema susţinerii premierului, este o decizie pe care am luat-o, credem că este o decizie matură. Poate că publicul nostru s-ar fi aşteptat să continuăm să susţinem mesajul antisistem, împotriva partidelor actuale. El este subtext, nu ne dezicem de el, însă alegerea premierului pentru următorii patru ani este o chestiune extrem de importantă şi s-au conturat aceste singure variante posibile, Dacian Cioloş sau Liviu Dragnea, sau o persoană foarte apropiată de Liviu Dragnea. Credem că opţiunea corectă este Dacian Cioloş şi ne-am declarat susţinerea. PNL şi-a declarat susţinerea, asta nu înseamnă nici alianţă, nici pre-electorală, nici post-electorală. Fiecare dintre partide merge pe calea lui. Am avut cu PNL, în alegerile locale, mai multe contre, nu pot decât să apreciez, în momentul acesta, faptul că, în ciuda presiunilor interne pe care le au în partid, au ales să susţină un premier care nu este în partidul lor şi care cumva ar balansa între partidele care îl susţin în Parlament. Din punctul de vedere al imaginii, domnul Cioloş a fost ieri la evenimentul nostru, nu o să facem mai mult. Credem că publicul nostru a înţeles că atât Dacian Cioloş, cât şi USR înseamnă o alegere reală, o adevărată schimbare. Dacă vom fi în situaţia de a face un guvern, va fi diferit de modul în care s-a guvernat până acum.
Rep.: Totuşi, după alegeri, pentru a face o majoritate parlamentară, va fi nevoie de o colaborare cu PNL, pentru că cele două partide vor încerca cel mai probabil să facă o majoritate, pentru susţinerea lui Cioloş. Cum veţi colabora, în condiţiile în care în prezent nu există niciun dialog între aceste două partide?
N.D.: Noi nu spunem că nu vorbim cu celelalte partide. Avem un dialog, acum, în activitatea din Consiliul General al Capitalei, în consiliile locale din Bucureşti, avem un dialog cu toate partidele, pe toate proiectele care apar. Acesta este şi modul în care vom acţiona şi la nivel naţional, însă nu vom intra în clasicele negocieri pe împărţit funcţii, de la miniştri până la directori de deconcentrate, ca să nu spun directori de şcoală. Nu facem lucrul acesta, am spus, pe tot ce înseamnă actul guvernamental, vom negocia cu premierul, o să îi dăm mandatul, în situaţia în care vom fi în acea situaţie, şi majoritatea va fi de partea noastră, o să negociem foarte clar cu domnia sa programul de guvernare, o să avem un cuvânt de spus, nu o să cerem locuri de miniştri, însă vom avea un cuvânt de spus asupra oamenilor care vor forma Cabinetul şi vă asigur că nu vom fi acolo decorativi şi vom avea un cuvânt de spus la orice eventual derapaj.
Rep.: Câţi din actualii candidaţi ai USR, ştim că este şi domnul Cristian Ghinea, au potenţialul de a deveni viitori miniştri într-un eventual nou Cabinet condus de Dacian Cioloş?
N.D.: Eu cred că sunt cel puţin zece persoane în USR care au capacitatea de a deveni miniştri, însă, repet, dacă Dacian Cioloş o să ne facă propunerea, noi nu o să ne opunem, dar nu o să mergem la negociere cu numele lor pe masă.
Rep.: S-a vorbit foarte mult despre noul Parlament, despre o reformă parlamentară. Ce va face USR, dacă va ajunge în Parlament, care sunt primele proiecte pe care le va înainta pentru o nouă imagine a Parlamentului?
N.D.: Dincolo de proiecte, cred că trebuie să redeschidem dialogul între clasa politică şi societate, pentru că există actori importanţi ai societăţii care pur şi simplu nu au fost băgaţi în seamă. Există asociaţii de oameni de afaceri, sindicate, există asociaţii profesionale, ONG-uri şi fiecare dintre ele au o expertiză pe un anumit domeniu şi ele au fost în cel mai bun caz spectatori. Am fost şi eu în Parlament, de câteva ori, în comisii, la dezbaterea unor proiecte de lege. Noi dorim să existe o deschidere a Parlamentului către toţi aceşti actori ai societăţii, dorim să existe o întâlnire cel puţin o dată la două luni, între fiecare din comisiile de specialitate ale Parlamentului şi actorii relevanţi din societate, pe respectivele domenii, pentru ca Parlamentul să fie permeabil şi să preia propuneri pe care oamenii cu expertiză le propun. Nu e la acelaşi nivel, dar la nivel de imagine, dispariţia gardului care înconjoară clădirea Parlamentului şi transformarea acelui spaţiu uriaş într-un spaţiu public, integrarea Muzeului de Artă Contemporană într-un circuit deschis, şi nu cu un jandarm, care te opreşte la poartă, să te întrebe ce faci în muzeu, cred că este din nou un semn de deschidere.
În ceea ce priveşte proiectele, în acelaşi spirit de deschidere a politicului către oameni noi care să activeze şi să se preocupe direct de problemele societăţii, pachetul de legi electorale cred că este foarte important. Scăderea pragurilor electorale, reducerea numărului de semnături, alegerea primarului în două tururi şi mai ales posibilitatea ca în partid să activeze numai local, acestea sunt măsuri care scot barierele şi încurajează participarea oamenilor în politică, pentru că este o necesitate pe care toţi o resimţim.
Rep.: E nevoie de o revizuire a Constituţiei? Un lider important al USR, Clotilde Armand, spunea că iniţiativa de modificare a Constituţiei în sensul redefinirii familiei trebuie supusă referendumului.
N.D.: Domnia sa a precizat că este punctul său personal de vedere. Este o dezbatere pe care societatea trebuie să o aibă, pentru că un număr important din societate s-a pronunţat, însă nu trebuie ca această dezbatere să interfereze cumva cu dezbaterea pentru alegerile parlamentare de acum. Iar dacă vorbim de modificarea Constituţiei, sunt câteva aspecte foarte importante, legat din nou de imaginea Parlamentului ca instituţie: eliminarea imunităţilor, toate cele de care s-a abuzat în ultimul an şi mai puţin imunitatea pentru declaraţiile politice, posibilitatea sau reglementarea bugetului multianual, iar la dezbaterea cu domnul Cioloş a fost unul dintre subiectele importante, cum poţi avea o previzibilitate a marilor proiecte de infrastructură, altfel decât a face nişte bugete multianuale de care să te ţii. Deci, sunt nişte chestiuni care, sper eu, cu un alt Parlament, să ajungem să avem consensul asupra lor.
Rep.: În cât timp ar putea avea loc această revizuire, cât de urgent este să se modifice Constituţia, din punctul dumneavoastră de vedere?
N.D.: Există lucruri mai urgente. Să facem predictibil şi să eliminăm risipa din tot ce înseamnă achiziţie publică în România cred că este mult mai urgent decât lucrurile astea, dar eu cred că un Parlament nou, care de data aceasta nu va avea presiunea de alegeri, pentru următorii trei ani, se poate gândi şi la chestiuni mai dificile, care trebuie să întrunească şi două treimi din Parlament şi să treacă printr-un referendum, cum sunt cele pe care le-am enumerat.
Rep.: Cu UDMR, USR ar putea colabora?
N.D.: Toate partidele au acelaşi statut pentru noi.
Rep.: Inclusiv ALDE?
N.D.: Inclusiv ALDE, inclusiv PSD. Sunt oameni care au guvernat deja, care sunt responsabili şi pentru corupţia, şi pentru sărăcia din România. Evident că discutăm cu toată lumea, pentru că de asta am intrat în politică, dar nu vom face alianţă cu niciunul dintre ei.
Rep.: Cum caracterizaţi principalii lideri ai formaţiunilor politice, Călin Popescu Tăriceanu, Liviu Dragnea, Alina Gorghiu?
N.D.: Liviu Dragnea este condamnat penal şi este în continuare şocant pentru toată lumea să vadă că nu a făcut pasul înapoi, după condamnarea penală, că cel mai important partid din România, ca număr de simpatizanţi, acceptă fără să crâcnească această situaţie. Domnia sa este exponentul baronului local, a condus un judeţ printre cele mai sărace din România, foarte mult timp, fără să se vadă acolo, nu a venit niciun investitor, nici nu s-au făcut mari lucrări de infrastructură. Călin Popescu Tăriceanu, cel puţin în ultima vreme, l-am văzut atacând nejustificat şi total disproporţionat justiţia din România. Mi-e teamă şi faţă de unul şi faţă de celălalt, pentru eventualitatea în care vor forma o majoritate, mi-e teamă pentru statul de drept. În ceea ce o priveşte pe Alina Gorghiu, conduce un partid care ne-a atacat pe noi în campania electorală de la locale, dar cum am spus mai devreme, are meritul de a fi reuşit să impună în partid această variantă a premierului Cioloş. Acesta este un merit pe care trebuie să i-l recunoaştem.
Rep.: Cu preşedintele Klaus Iohannis cum veţi colabora, dacă veţi ajunge partid parlamentar?
N.D.: După cum îl cunoaştem cu toţii pe preşedintele Iohannis, nu altfel decât instituţional. Legat de preşedintele Iohannis, chiar dacă dumnealui nu este implicat direct în campania aceasta electorală, cred că de rezultatul acestei campanii electorale îi depinde viitorul mandat, pentru că o victorie a PSD şi ALDE l-ar face spectator faţă de fenomenul politic, pentru următorii ani, şi cred că oamenii vor penaliza. Deci, este în situaţia în care, şi asta este analiza mea, chiar dacă nu are în mod instituţional un cuvânt de spus în aceste alegeri parlamentare, este în situaţia ca viitorul său politic să depindă de ele.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
