Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a discutat, în şedinţa de vineri, situaţia din Ucraina şi a decis continuarea acordării de sperijin acestei ţări, în vederea obţinerii păcii. De asemenea, s-a discutat despre întârirea apărării pe Flancul Estic al NATO şi s-a convenit asupra creşterii etapizate a procentului din PIB alocat cheltuielilor de apărare. De asemenea, membri au decis că România va cumpăra o navă nouă, de tip corvetă uşoară, Ministerul Apărării fiind desemnat să realizeze demersurile necesare.
Administraţia Prezidenţială a transmis, vineri, un comunicat de presă după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan.
”În cadrul şedinţei au fost analizate evoluţiile războiului ilegal şi neprovocat declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei acum trei ani, cu accent pe analiza situaţiei din teren, precum şi pe stadiul şi perspectivele negocierilor privind soluţionarea acestui război de agresiune.
România salută rezultatele negocierilor recente de la Riad privind încetarea focului şi eforturile SUA în această direcţie, ca un prim pas spre ajungerea la un acord de pace. Obiectivul fundamental rămâne o pace justă şi durabilă, în urma căreia Ucraina, susţinută de toţi aliaţii săi, să poată începe reconstrucţia ţării şi refacerea economiei”, se arată în comunicatul de presă.
Potrivit documentului citat, ”România, ca ţară vecină, cu cea mai lungă graniţă terestră şi maritimă cu Ucraina, este direct interesată de încheierea războiului”.
”Dorim ca Ucraina să se bucure de pace şi să-şi poată urma parcursul european, conform deciziilor adoptate la nivelul Uniunii Europene. Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua. Poziţia României rămâne consecventă în ceea ce priveşte faptul că încetarea focului trebuie urmată de un acord de pace care să ofere garanţii solide de securitate şi să descurajeze orice agresiune viitoare a Rusiei. Cooperarea transatlantică este vitală în acest proces. Negocierile de pace nu pot avea loc fără Ucraina şi Europa”, a mai transmis sursa citată.
Administraţia Prezidenţială a precizat că preşedintele interimar al României a prezentat membrilor Consiliului rezultatele discuţiilor de la Summitul de la Paris, dedicat Ucrainei, la care a participat pe 27 martie 2025.
”Toţi liderii prezenţi au reafirmat continuarea susţinerii financiare şi militare pentru Ucraina şi sprijinul ferm pentru o soluţie negociată, care să conducă la o pace robustă, în interesul Ucrainei şi al Europei. A fost evidenţiată şi importanţa consolidării, în continuare, a Flancului Estic. Acţiunile concrete ale ţării noastre au ca obiectiv consolidarea contribuţiei europene la asigurarea securităţii Ucrainei, a regiunii noastre şi a Europei. Ca stat riveran la Marea Neagră, România urmăreşte cu maximă atenţie toate discuţiile legate de armistiţiu, monitorizarea acestuia şi asigurarea siguranţei navigaţiei în zonă”, a mai transmis Administraţia Prezidenţială.
Potrivit acesteia, ”România îşi va aduce contribuţia la acţiunile de monitorizare, prin infrastructura sa şi alte capabilităţi”.
”Concomitent cu acţiunile de implementare a înţelegerii de armistiţiu, ne vom coordona strâns cu aliaţii din regiune şi din NATO în ceea ce priveşte aspectele legate de securitatea şi siguranţa navigaţiei la Marea Neagră.
Întrucât aceste evoluţii au impact şi asupra Republicii Moldova, membrii Consiliului au discutat şi despre sprijinul acordat în continuare pentru asigurarea viitorului european al acesteia”, mai arată sursa citată.
În cadrul CSAT s-au discutat, de asemenea, măsurile de la nivel naţional pentru gestionarea eficientă a efectelor situaţiei din imediata noastră vecinătate, precum şi acţiunile menite să consolideze contribuţia la apărarea colectivă în cadrul NATO şi la întărirea dimensiunii europene de securitate şi apărare.
”Este clar că trebuie să ne asumăm, împreună cu partenerii europeni, un rol mai important în menţinerea păcii pe continentul european. Aceasta înseamnă că este necesar să luăm în calcul, în viitor, o creştere etapizată a procentului din PIB alocat cheltuielilor de apărare, fără a crea dezechilibre bugetare, utilizând în acest sens instrumentele europene.
Totodată, pentru a răspunde eficient noilor provocări geopolitice, este necesar ca România să adopte o strategie proactivă, consolidându-şi, totodată, relaţia bilaterală cu SUA, în vederea menţinerii unei prezenţe militare americane consistente pe teritoriul României, esenţială pentru interesele de securitate ale ţării noastre. Consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare, în special pe Flancul Estic, rămâne o prioritate”, mai arată Administraţia Prezidenţială.
În acest context de securitate, membrii Consiliului au analizat şi aprobat dotarea Forţelor Navale Române cu o navă nouă, de tip corvetă uşoară, capabilă să execute, în cel mai scurt timp, o multitudine de misiuni, în vederea iniţierii demersurilor necesare de către Ministerul Apărării Naţionale pentru realizarea achiziţiei.
”Dotarea cu o astfel de navă va avea un impact semnificativ asupra flotei existente, fiind parte a programelor de modernizare şi înzestrare aflate în diferite faze de derulare. Armata României va continua să îşi concentreze eforturile strategice pentru consolidarea capacităţii de apărare la nivel naţional şi aliat, în vederea descurajării şi combaterii eficiente a tuturor tipurilor de ameninţări clasice, asimetrice, hibride sau de altă natură”, mai arată Administraţia Prezidenţială.
Aceasta anunţă că în CSAT au fost analizate şi aprobate rapoartele privind activitatea desfăşurată de instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale în anul 2024 şi principalele obiective pentru anul 2025, precum şi rapoartele privind execuţia bugetară a cheltuielilor operative destinate realizării siguranţei naţionale de către aceste instituţii.
”De asemenea, membrii Consiliului au evaluat şi Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea din 2024, raport care va fi trimis spre aprobare Parlamentului României. Pe parcursul anului 2024, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a coordonat eforturile de consolidare a securităţii şi apărării României, promovând implementarea integrală a deciziilor NATO privind postura consolidată pe Flancul Estic şi susţinând creşterea prezenţei militare aliate pe teritoriul naţional”, se mai arată în documentul citat.
În actualul context de securitate regională, deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării au vizat:
• creşterea coordonării bilaterale şi aliate pentru consolidarea semnificativă a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv prin dislocarea de forţe aliate pe teritoriul României;
• întărirea Parteneriatului Strategic cu SUA şi aprofundarea cooperării bilaterale în domeniul securităţii şi apărării;
• analiza şi armonizarea cadrului legislativ naţional, cu accent pe domenii esenţiale, precum managementul crizelor, securitatea cibernetică şi rezilienţa;
• sprijin multidimensional pentru Republica Moldova, adaptat provocărilor sale de securitate şi stabilitate;
• adoptarea de măsuri suplimentare de sprijin pentru Ucraina, în conformitate cu deciziile aliate şi angajamentele internaţionale;
• adaptarea cadrului de planificare şi implementarea unor măsuri operaţionale pentru gestionarea eficientă a fluxurilor migratorii la frontierele României.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
