Fostul premier Dacian Cioloş şi fostul ministru de Finanţe, Anca Dragu, susţin, într-o declaraţie de presă comună, că raportul comisiilor parlamentare de buget-finanţe privind bugetul pe anul 2016 şi rectificările făcute acestuia arată că obiectivul comisiilor a fost căutarea vinovăţiei fostului Executiv, iar raportul arată confuzii între componentele bugetului şi diversele categorii de venituri, confuzii care duc la concluzii eronate.
Dacian Cioloş şi Anca Dragu afirmă că raportul final al comsiilor nu reflectă obiectivul declarat iniţial privind clarificarea unor chestiuni de ordin tehnic privind execuţia bugetară.
”Concluziile Raportului denotă mai degrabă un demers al cărui obiectiv este de a căuta vinovăţia guvernului in 2016 acolo unde de fapt avem de-a face cu elemente şi proceduri tehnice care nu sunt specifice deciziilor acestui guvern şi care se regăsesc în practicile guvernelor precedente. Aceste proceduri au fost judecate doar prin prisma deciziilor tehnice din anul 2016 fără să se evidenţieze că ele nu sunt specifice guvernului din 2016, ci sunt practici consacrate în timp şi nu ţin de deciziile politice ale activităţii guvernului în 2016”, se arată în declaraţia celor doi.
Potrivit lor, raportul final conţine ”numeroase confuzii (voite sau nu) între diversele bugete componente ale bugetului general consolidat, între venituri bugetare, venituri fiscale şi nefiscale. Din punctul nostru de vedere, clarificarea acestor lucruri este importantă întrucât la rectificările bugetare se iau în calcul în principal veniturile fiscale, nu şi celelalte venituri asupra cărora guvernul are un control mai redus, fiind bazate pe estimările formulate de diverse categorii de ordonatori de credite, inclusiv instituţii auto-finanţate.”
Cioloş aminteşte că nivelul creşterii economic pentru primul semestru al anului 2016 a fost de 5,2%, peste prognoza de 4,1%, fapt ce a determinat venituri fiscale mai mari. În consecinţă, prima rectificare bugetară a anului 2016 a majorat veniturile bugetului cu 4,6 miliarde de lei.
”Cea de-a doua rectificare bugetară, similar cu practica anilor precedenţi, a redistribuit sume rămase neutilizate de către anumiţi ordonatori de credite, suplimentând bugetele altor ordonatori. Ordonanţa de urgenţa privind a doua rectificare bugetară, OUG 86/2016, a stabilit o majorare a veniturilor bugetului de stat cu 0,29 mld lei şi a avut în vedere situaţia operativă pozitivă a încasărilor din primele zece luni ale anului care indicau o depăşire a încasărilor programate”, precizează cei doi.
Datele publice privind execuţia bugetară din 2016 arată că veniturile încasate din economia internă (fără fonduri de la Uniunea Europeană) au fost în sumă de 216,9 miliarde lei, cu 0,2% mai mari faţă de anul precedent iar deficitul bugetar la finalul anului a fost de 2,41%, sub ţinţa anuală stabilită de 2,8% din PIB, fapt care ”arată că şi cheltuielile au fost ţinute sub control (un aspect ignorat în cadrul verificărilor din Comisiile de specialitate).”
Cioloş şi Dragu argumentează că insistenţa raportului privind nerealizarea veniturilor estimate din fonduri europene nu ţin seama de natura nefiscală a acestor venituri care se pot realiza doar în măsura în care se fac şi cheltuielile care ulterior sunt decontate de Comisia Europeană.
”Totodată, membrii Comisiilor de specialitate ar fi trebuit să remarce că în ultimii ani au fost aproape sistematic diferenţe între veniturile estimate şi cele realizate din fonduri europene şi că aceasta nu a fost o problemă specifică sau generată de guvernul condus de Dacian Cioloş, ci pare mai degrabă o chestiune de procedură bugetară care nu poate fi imputată guvernului in 2016”, se arată în declaraţia foştilor membri ai Guvernului.
Ei precizează reducerea proiecţiei bugetare ar fi pus instituţiile în imposibilitatea de a lansa proiecte pe fonduri europene în ultimele luni ale anului. ”În acest sens, dacă se consideră necesar modificarea sau reglementarea acestor practici care nu sunt specifice anului 2016, poate că ar fi fost mai utilă o anchetă din partea celor două Comisii cu privire la modul în care s-au făcut aceste estimări în ultimii ani şi cum au fost sau nu au fost pregătite proiectele în anii precedenţi pentru a avea un nivel mai mare al veniturilor din fonduri europene”, consideră Cioloş şi Dragu.
Cei doi amintesc progresele făcute de guvernul Cioloş în domeniul utilizării fondurilor europene şi conchid că exerciţiul bugetar din 2016 a fost unul prudent şi transparent, spre deosebire de cel din 2017.
”În bugetul din 2017 în mod artificial au fost acum incluse venituri din fonduri europene destinate plăţilor din agricultură, lăsându-se astfel impresia unei cresteri semnificative a bugetului pentru agricultură sau a unor venituri mai mari din fonduri europene. În acelaşi timp, tot cu titlul comparativ, în Legea bugetului de stat din 2017 au fost adoptate derogări importante de la Legea finanţelor publice şi Legea responsabilităţii fiscale care face netransparentă şi discreţionară cheltuirea fondurilor publice, în special în ceea ce priveşte posibilitatea angajării unor credite de angajament prin exceptarea unor ordonatori de credite de la regulile fiscal-bugetare în vigoare”.
Decizia corectă în cazul celor două rectificări bugetare făcute de Guvernul Cioloş în 2016 ar fi fost ajustarea negativă atât a veniturilor, cât şi a cheltuielilor bugetului general consolidat, se arată în raportul comun al comisiilor reunite de buget finanţe din Parlament, obţinut de News.ro, cu privire la ancheta parlamentară pentru verificarea condiţiilor în care s-a realizat rectificarea bugetară din 2016. Totodată, din raportul Curţii de Conturi reiese că cele două rectificări bugetare au fost realizate într-o manieră optimistă, deşi gradul de realizare a veniturilor bugetare la momentul elaborării acestor acte normative înregistra valori cu circa 5% mai mici decât nivelul programat.
Potrivit raportului, în anul 2016 a existat o evoluţie asimetrică a deficitului bugetar în ultimile două luni. Astfel, s-a înregistrat o evoluţie ascendentă a deficitului cumulat de la -0,17% din PIB la 31 octombrie 2016 până la -0,73% din PIB la 30 noiembrie 2016, respectiv -2,41% din PIB la 31 decembrie 2016.
De asemenea, Comisiile reunite de buget subliniază că pentru încadrarea în deficitul bugetar sub limita de 3% nu s-au efectuat anumite cheltuieli pentru investiţii.
Totodată, în document se menţionează estimarea incorectă a veniturilor din bugetul general conslidat (BGC) în cazul celor două rectificări bugetare raportat la nivelul execuţiei bugetare şi la contextul macroeconomic existent în România. Minusul de venituri bugetare potrivit execuţiei la 30 iunie 2016 a fost de -4,7 miliarde lei, şi cu toate acestea a fost stabilită o ajustare pozitivă a veniturilor BGC cu 4,2 miliarde lei. S-a stabilit astfel o sarcină suplimentară în dreptul veniturilor bugetare de 8,9 miliarde lei de realizat până la finele anului 2016.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
